despreGO.ro

GO-ul, jocul imperial

GO-ul, jocul imperial - Inceputurile organizarii


Publicat de  Gheorghe Paun  in 10 februarie 2011


Tot timpul am incercat o forma de oficializare nationala, fara miscari abrupte, care puteau strica tot, de pilda, incepand cu apropierea de Federatia Romana de Sah. Nici nu vedeam cum se putea creea o federatie de GO, nu eram in stare de asa ceva, multa vreme GO-ul nostru a dus lipsa de "batrani", de organizatori, de oameni priceputi in, s-ar zice acum, public relations, publicitate. Intr-o oarecare masura, si GO-ul de azi are aceeasi problema - se castiga turnee peste turnee in Europa, avem in tara cel mai puternic jucator de GO din Europa dintotdeauna (Catalin Taranu, 5 dan profesionist, dupa sapte ani petrecuti in Japonia), dar aproape ca nu se stie si nu se aude de toate acestea, nimeni nu scrie la gazeta despre asa ceva. Exista o frumoasa revista de GO, electronica, dar de circulatie interna, la publicul larg nu ajunge mare lucru. Lipsesc "vedetele" care joaca GO, oamenii de presa dedicati jocului.

Jocul imperial Inceputurile organizarii - Gheorghe Paun

Catalin Taranu, 5 Dan Pro


Am amintit mai devreme de Parik Stefanov, sahist de forta, convertit oarecum la GO. De mare ajutor ne-a fost, pentru ca stia cum e cu organizarea de turnee, clasificarea jucatorilor, regulamentele de tot felul. Tot el cred ca mi-a deschis si calea spre Federatia Romana de Sah.

Am ajuns mai intai la un vicepresedinte al acesteia, profesor la Politehnica din Bucuresti, Dolfi Drimer. Stiam despre el ca e un tip destept, dar m-a dezamagit total, nu a reusit sa inteleaga din toata prezentarea mea decat ca GO-ul e un fel de tintar, cu piese albe si negre... De atunci nu am scapat niciun prilej sa spun ca sahul e un joc depasit, omorat de remize si de calculator, o paradigma feudala ce trebuie abandonata, inlocuit cu GO-ul, provocarea ultima pentru inteligenta artificiala, paradigma care va salva omenirea, convingand-o ca nu mai e pe omoratelea, ci pe construitelea intr-un spatiu comun etc. etc. Dolfi Drimer m-a inrait asa...

Mult mai cooperant a fost presedintele federatiei, Gheorghe Candea, totdeauna pozitiv si amabil, nicio ureche nu a intredeschis Elisabeta Polihroniade - am mai cunoscut si alti oameni influenti de la sah, dar nu-mi mai amintesc numele lor. La un moment dat, s-a constituit o comisie noua la Federatia de Sah, anume dedicata sahului electronic si jocurilor logice. Era un domn Bujor Ionescu seful ei, ne-a inclus fara nicio retinere printre jocurile pastorite de comisie (era si Scrabble acolo). In acest cadru am organizat la Herculane, in 1988, primul campionat national de GO. Participare masiva, a castigat Sergiu Irimie, din Brasov, care astfel poate fi considerat primul campion de GO al Romaniei.

In paralel cu turneele care aveau loc anual, in diverse locuri din tara, am pus la cale si un fel de meta-turneu, anume Trofeul Stiinta si tehnica, la care participau un numar mic de jucatori, cei care acumulau cele mai multe puncte in urma turneelor obisnuite. Trofeul - nu mai stiu daca era insotit si de un plic - consta dintr-un cub de marmura alba, pe care era asezat Ganditorul de la Hamangia, negru, combinat bine cu albul marmurei. Pe suport era lipita o placa de bronz, pe care era gravat in fiecare an numele castigatorului. Regulamentul spunea ca daca un jucator castiga de trei ori, poate pastra statueta - este ceea ce a realizat Mihai Basca. Din pacate, dupa decembrie 89 revista nu a mai putut sprijini acest trofeu, o vreme a fost organizat ca Trofeu al Federatiei, dar fara Ganditor, marmura, placa de bronz, apoi a fost abandonat. Exista acum alte competitii de acelasi gen, Cupa Romaniei, de exemplu, si exista si un Mare Premiu/Grand Prix in curs de organizare, care va primi probabil numele "Radu Baciu".

Fragment din cartea "Privind peste umar (Memorii premature)", publicat cu acordul Editurii Tiparg.


 Arhiva