GO-ul, jocul imperial
GO-ul, jocul imperial - In loc de sfarsit
Publicat de Gheorghe Paun in 3 martie 2011
Un subiect care merita discutat este daca - mai ales, cum si cat - m-a influentat GO-ul in activitatea de dincolo de GO, in viata de zi cu zi, de exemplu. Toti marii jucatori, toti cei care scriu despre GO din interior, sustin ca jocul te modifica, dupa ce il practici cu interes si dragoste, te porti ca pe tabla si in afara ei.
L-am auzit odata spunand acest lucru despre sine insusi si pe Walter Schmidt. Probabil ca asa este la nivelul jucatorilor puternici, cei care constientizeaza ceea ce se intampla pe tabla, in particular, conceptele strategice. Care sunt, intr-adevar, aplicabile aproape oriunde. Iata, miai, ideea de a avea doua sau mai multe optiuni, doua sau mai multe posibilitati de a face ceva, de a dezvolta un grup; exact ca in proverbul cu vulpea care are doua intrari/iesiri in/din vizuina. Sau furikawari - schimb: daca pierzi intr-o parte a tablei, sari in alta parte si compenseaza pierderea, nimic mai natural, nimic mai eficient in a lupta contra frustrarilor (poate si de-asta e bine ca un matematician sa mai scrie si literatura, cand "nu-i iese" ceea ce planuieste intr-un domeniu, poate fugi in celalalt, fara a-si plange singur pe umar...). Sau mutari yosu-miru, de incercare, pietre asezate in zone in care nu prea pot face altceva decat sa testeze intentiile si reactiile adversarului, directia in care spera acesta sa faca teritoriu, agresivitatea lui etc.
Si tot asa, opt concepte strategice (acesta este chiar titlul uneia dintre cartile pe care mi le-a adus profesorul Marcus din Japonia). Toate astea si altele multe sunt pentru avansati, care au citit/aflat, constientizeaza si "simt" conceptele cu pricina, dar GO-ul ca atare, dincolo de orice detaliu tehnic, poate influenta, prin echilibru, prin componenta estetica atat de puternica, prin finete, prin simplul fapt ca foloseste, deci antreneaza, ambele emisfere ale creierului, in mod egal pe cea dreapta, sentimentala-artistica-holistica, si pe cea stanga, analitica-abstracta-rationala. Si, spune proverbul japonez, GO-ul previne degenerarea creierului - macar pentru ca-l pune la lucru, il tine treaz, il obliga sa se oxigeneze.
Mi-ar placea sa fie asa cum paragraful dinainte spune ca ar trebui sa fie...
Gheorghe Paun
Constat ca acest capitol este cel mai sobru de pana acum, documentat, ba chiar are citate si bibliografie pe alocuri, dovada ca GO-ul a fost si este pentru mine un lucru foarte serios. Despre care as putea vorbi pana maine, dar mai bine inchid fisierul si deschid "The many faces of GO"...
Sente tuturor! (E de bine, sente inseamna a fi in atac, a avea initiativa, e opus lui gote, care numeste o situatie defensiva, cu adversarul in atac.)
Fragment din cartea "Privind peste umar (Memorii premature)", publicat cu acordul Editurii Tiparg.