Experienta coreeana – Studiul in scoala

Antrenament

Cele mai puternice şcoli în Coreea îşi alcătuiesc propriile manuale de studiu, şi pe măsură ce acestea devin recunoscute ajung să fie folosite şi de alte şcoli. Dintre acestea, unele ajung chiar să fie publicate de edituri pentru publicul larg, cum ar fi manuale ale academiilor Kwon Gap-yong, Lee Chango sau Yoo ChangHyuk. Principalele subiecte de studiu sunt:

• Problemele de viaţă şi moarte
• Joseki / Fuseki
• Tesuji
• Yose
• Haengma (este un concept corean, care s-ar traduce ca “ritmul/cursul jocului”)

Dintre acestea, cel mai important subiect de studiu este socotit a fi rezolvarea problemelor de viaţă şi moarte, pentru care se alocă cel mai mult timp zilnic, recomandarea fiind între una şi două ore pe zi.

Manualele folosite la BIBA erau împrumutate de la una din academiile recunoscute şi accentul pentru studiu se punea pe probleme de viaţă şi moarte şi fuseki.

Probleme nivel B

În manualele noastre de viaţă şi moarte erau patru tipuri de probleme, notate A, B, C şi D, cu D fiind cele mai uşoare (aproximativ nivel 1d), cele A fiind cele mai dificile, nivel yonguseng / pro.

Manualul avea opt poziţii pe fiecare pagină şi pentru fiecare poziţie trebuia determinat cine joacă primul şi care este secvenţa optimă de joc pentru ambii, cu rezultatul final. Soluţia nu era inclusă, evident, scopul rezolvării problemei de viaţă şi moarte fiind acela de a te obişnui cu situaţia dintr-o partidă reală şi a încerca să găseşti cea mai bună soluţie.

Testul standard zilnic era de 16 probleme în 30 de minute, urmat de corectarea lor fie de profesor, fie de noi încrucişat (această corectare încrucişată este extraordinar de eficientă, deoarece îţi permite în timp ce compari soluţia ta cu cea corectată să îţi verifici cât de bine ai prevăzut toate posibilele variante şi mutări )

Probleme nivel C

Iniţial am început toţi care eram de nivel cel puţin 5d (Ondra Silt, Gabi, Him, Dusan, Ali, Fred şi cu mine) cu probleme de nivel B (aproximativ 6d), dar după câteva zile în care rata de rezolvare corectă în timpul dat era în jur de 60%-70%, majoritatea am fost trecuţi la nivelul C. Singurii care au rămas la nivel B au fost Ondra Silt (care rezolva mai mult de 80% corect) şi Him (care s-a dovedit a fi cel mai bun la probleme de viaţă şi moarte, 100%). Interesant a fost că în timpul partidelor însă, Him nu era la fel de bun în identificarea “problemelor” de pe tablă. La sfârşit, dacă i se arătau, le rezolva în principiu.

Legat de alegerea dificultăţii problemelor de rezolvat, sfatul care ni s-a dat a fost ca dacă petrecem mai mult de 5 minute la rezolvarea unei probleme, ar trebui să trecem la probleme mai uşoare, fiind mai eficientă rezolvarea mai multor probleme uşoare, decât a uneia singure dificile. Asta pe de o parte pentru a păstra legătura cu condiţiile dintr-o partidă reală, când ai câteva minute de obicei pentru a identifica / rezolva o problemă. Iar pe de altă parte, saltul calitativ ar trebui să apară în momentul rezolvării 100% a problemelor de nivel inferior.

Dojan - lectie

Programul de studiu la BIBA era de la ora 11 până la ora 22, de luni până sâmbătă. Erau câteva activităţi obligatorii zilnice individual, acestea încheindu-se în jurul prânzului:

• o oră probleme viaţă şi moarte,
• rejucare partide profesioniste (3-5 partide)
• studiu fuseki

După prânz urmau partide de antrenament interne sau cu şcoala noastră parteneră, comentarii de partide, precum şi lecţii pe diverse teme.

Câteva observaţii după partidele jucate cu elevii coreeni de un nivel similar cu al nostru:

• noi jucam mai bine în fuseki şi început de middle game, în timp ce ei au avantaj în a doua jumătate a partidei
• pe măsură ce se apropie sfârşitul partidei, sunt şanse mult mai mari să facem noi greşeli
• partidele de tip moyo le pun cele mai mari probleme

Va urma: Experienţa coreeană – Evenimente profesioniste