Articole cu eticheta SUA

(Continuarea articolului anterior)

După cele trei cluburi de GO ale rasei roz, am păşit şi pragul unui club adevărat: Clubul Coreean. Spre deosebire de celălalte – prezentate în episodul anterior – care sunt doar nişte locuri publice de întâlnire, unde jucătorii de GO au acces o dată pe săptămână, prin bunăvoinţa managerilor unor cafenele, Clubul Coreean este o afacere de sine stătătoare, cu spaţiu propriu şi orar zilnic.

I se spune coreean, chiar daca nu apare niciunde aceasta titulatură în mod oficial, deoarece proprietarul este coreean şi, deoarece, covârşitoarea majoritate a jucătorilor care vin aici sunt americani coreeni. Domnul Robert Barber, gazda mea itinerantă, îmi mărturisea uşor amuzat că se bucură de fiecare dată de venirea la club unui anumit jucător chinez, deoarece acelea sunt singurele ocazii când limba oficială a clubului devine engleza, din respect pentru tăria oaspetelui.

Clubul, aşadar, este o afacere privată cu program zilnic de la 10:30 la 22:30 (uşor mai scurt duminica) şi cu taxe de participare: 50 USD abonament lunar sau 5 USD pe o zi. Făra excepţii, nici pentru cei zburaţi de peste ocean: am plătit conştiincios şi eu cei 5 dolari, atât anul acesta cât şi anul trecut, când am vizitat clubul pentru prima oară.

Spaţiul are două camere – una principală şi alta mai mică, care în total pun la dispoziţie 17 mese de joc, cu posibilitatea de suplimentare. Mi s-a spus că ce am surpins în poze este tipic pentru o zi obişnuită.

Administratorul, în acelaşi timp şi patronul clubului – domnul Yong Yu, se ocupă de absolut toate aspectele funcţionării acestuia: asigurarea prezenţei conform orarului, perceperea taxelor de participare, vânzarea produselor alimentare disponibile în spaţiul de joc, evidenţa jucătorilor, organizarea evenimentelor (gen vizite ale jucătorilor de top sau concursul bianual de club) şi curăţenia.

Pentru un european, atmosfera creată de o sală de asiatici maturi şi bunicuţi, concentraţi asupra jocurilor de GO, este inedită şi reconfortantă. Ceea ce nu am putut însă surprinde în poze este coloana sonoră de fundal, pe care v-o redau acum pentru un eventual post-montaj pe care să-l realizaţi individual: „Omaiaaaa!”, „Aigooooo!”, „Uwhhhaaa!”, „Aiaaaaaaa…”. Natura şi momentul manifestărilor m-au asigurat că acestea aveau legatură cu mutări neaşteptate ale adversarilor şi cu revelaţii privind presupusele vieţi anterioare ale unor grupuri de piese redescoperite brusc prin cine ştie ce colţuri de tablă…

În Chicago există patru cluburi de GO, câte unul pentru fiecare zare. Aşa cel puţin am crezut iniţial, până când am descoperit că sunt aşezate toate în aceeaşi zare: cea nordică.

Trei dintre ele sunt de fapt nişte locaţii publice în care grupuri de jucători, agregaţi pe criteriu geografic, s-au decis să se întâlnească periodic (o dată pe săptămâna), iar cel de al patrulea – „Korean GO Club” – este o întreprindere privată care funcţionează pe principii strict economice.

Cluburile „Lakeview”, „Evanston” şi „Schaumburg” se întâlnesc astfel: primul în ziua de marţi la cafeneaua „Intelligentsia”, cel de-al doilea miercuri în libraria „Barnes & Noble” (în zona de cafenea destinată clienţilor), iar cel de al treilea în ziua de joi la un „Starbucks” dintr-un centru comercial.

Fiecare dintre cluburi are câte un responsabil voluntar, participanţii la aceste întâlniri nu plătesc nici o cotizaţie de asociat sau taxă de acces la club, iar locaţiile le sunt puse gratuit la dispoziţie prin bunăvoinţa cafenelelor gazdă, care le şi depozitează echipamentul de joc.

Aceste grupuri informale de jucători sunt în acelaşi timp şi filiale ale AGA – American Go Association, având fiecare dreptul să îşi desemneze câte un reprezentant în adunarea generală a acestei organizaţii naţionale, omoloage – dar nu şi similare din punct de vedere legal – federaţiei noastre de GO. Cotizaţia anuală de membru afiliat este de 35 USD.

Într-o zi normală de club vin între 6 şi 12 persoane. Chicago vede cam 2-4 concursuri oficiale pe an (ale căror rezultate sunt transmise către AGA), organizate în principal de domnul Robert Barber. Un număr mic de jucători participă în mod ocazional şi la concursuri organizate prin statele vecine.

Pe lângă posibilitatea de a juca GO gratuit în zilele de marţi, miercuri şi joi, în unul dintre cele trei cluburi ale comunităţii jucătorilor cicagoani, mai există posibilitatea de a juca zilnic, contra cost de data aceasta, în cadrul Clubului Corean. Dar despre acesta vom vorbi, precum în Teleenciclopedia: în episodul urmator

Mi-au fost gazde şi interlocutori domnii:

• Robert Barber, organizator de competiţii şi membru veteran al boardului AGA,
• Daniel Smith, membru în boardul AGA şi responsabil al clubului Schaumburg,
• Joel Gabelman, responsabil al clubului Lakeview.