Interviuri

A 21-a ediţie a Cupei Samsung, 2016 – Seoul, Coreea de Sud, World Division – Preliminary – Articol by Cornel Burzo

Cupa Samsung este un concurs internaţional de Go de prestigiu care are loc în fiecare an începând cu 1996 şi este unul dintre concursurile cele mai tari din lume, deoarece jucători de top din Coreea, China, Japonia, Taiwan şi chiar şi amatori pot lua parte la preliminarii, şi apoi în urma calificării

Cornel Burzo, 6d

pot concura în finală pentru a câştiga premii atractive de aproape 300.000 dolari. Valoarea acestor premii face concursul comparabil cu concursurile japoneze importante, precum Kisei, Honinbo şi Meijin.

De obicei formatul Cupei Samsung este următorul: se începe cu un concurs preliminar în care sunt invitaţi să participe jucători de top amatori şi profesionişti pentru a se califica pentru concursul principal la care participă 32 de jucători, concurs de tip knock-out, a cărui finala se desfăşoară după formatul cel mai bun din trei meciuri.
Numele oficial al concursului este „The Samsung Fire & Marine Insurance World Masters Baduk”, iar acesta a avut loc anul acesta la Hankuk Kiwon (Federaţia Coreeană de Go), care se află în Seoul, Coreea de Sud, între 17 şo 20 iulie. La sfârşitul concursului un jucător s-a calificat pentru finala campionatului.

Printre cei 12 participanţi de la concursul preliminar au fost şi patru jucători europeni: Ali Jabarin 1p din Israel, Pavol Lisy 1p din Slovacia, Mateusz Surma 1p din Poland şi Cornel Burzo 6d din România

Toate rundele au început la ora 1 p.m., ora locală din Seoul, şi s-a jucat câte o rundă pe zi cu următorii timpi de gândire: timp principal 2 ore pentru fiecare jucător şi byoyomi 5 perioade a câte 1 minut.

În prima rundă au luat parte doar 8 jucători, inclusiv trei europeni, ceilalţi 4 jucători calificându-se automat pentru runda a doua în care au jucat împotriva învingătorilor din prima rundă.

Ali Jabarin, 1p

A fost destul de impresionant că toţi cei patru jucători europeni am reuşit să ajungem printre ultimii patru şi să concurăm unul împotriva celuilalt pentru un loc la finala Cupei Samsung.

Felicitări câştigătorului de anul acest a Cupei Samsung – World Division: Ali Jabarin 1p şi să sperăm că va avea un rezultat foarte bun la Cupa Samsung unde se va alătura unor jucători profesionişti de top precum Ke Jie 9p, câştigătorul acestui mare concurs în anul 2015. – Cornel Burzo

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 vot(uri), media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Finala Campionatului European pe Echipe – ziua 1

Astăzi a început Finala Campionatului European pe Echipe, care se joacă în St. Petersburg, Rusia, în 22 şi 23 iulie. Echipa României este una dintre cele patru echipe care s-au calificat în urma concursului care a avut loc online. Celelalte trei echipe calificate reprezintă următoarele ţări: Franţa, Ucraina şi Rusia. Echipele sunt formate din următorii jucători:

România: Catalin Taranu, Cristian Pop, Cornel Burzo, Mihai Serban, Sorin Sora

Franţa: Thomas Debarre, Benjamin Dréan-Guénaïzia, Tanguy Le Calvé, Rémi Campagnie, Benjamin Papazoglou, Antoine Fenech, Jérôme Salignon

Ucraina: Artem Kachanovskyi, Andrii Kravets, Bohdan Zhurakovskyi, Dmytro Bogatskyi, Volodymyr Kokozei

Rusia: Ilya Shikshin, Alexandr Dinerchteyn, Dmitrij Surin, Timur Sankin, Grigorij Fionin, Alexey Lazarev

Cele patru echipe au jucat astăzi prima rundă, iar mâine urmează să le joace pe următoarele două pentru a decide echipa campioană. Se joacă la patru mese, iar timpul de gândire este 60 min şi byoyomi 25 mutări în 10 minute.

 

Rezultate runda 1

Ucraina 4 – 0 România

Russia 3 – 1 Franţa

Rezultatele se pot urmări pe acest site care este actualizat după rundă: http://pandanet-igs.com/communities/euroteamchamps/draw/55

Am reuşit să vorbesc câteva cuvinte după rundă cu Mihai Şerban, care a jucat astăzi la masa 4, care mi-a spus câteva cuvinte despre atmosfera de la congres (acest concurs se desfăşoară în cadrul Congresului European de Go): „Concursul a început la ora stabilită, iar locaţia e destul de aproape de centru (la vreo 20 minute de mers pe jos). Se joacă la etajul al 18-lea al hotelului Azimut, unde vor fi şi primele 50 de mese ale concursului principal din congres. Atmosfera e foarte faină pana acum, organizarea destul de bună. Deşi mulţi bănuiesc că aveau îndoieli, cred ca au avut de pierdut că n-au venit pentru congres.”

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (2 vot(uri), media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Interviu: file de istorie cu Walter Schmidt

Ediţia 2012 a Cupei Walter Schmidt a fost una specială pentru mine, am avut ocazia să petrec aproape o oră stând de vorba cu Domnul Walter Schmidt, cel care este recunoscut în mod unanim ca primul jucător de GO din România. Despre ce am discutat puteţi citi în rândurile următoare.

Vreau să mulţumesc în mod special celor care au făcut posibil acest interviu, atât la nivel de idei cât şi la nivel logistic: Cristi Bratu, Cristi Neanu şi Titi Ghiebaură.

despreGO.ro: Domnule Schmidt, cum aţi descoperit jocul de GO?
Walter Schmidt:
Jocul de GO l-am descoperit cu totul întâmplător, în anul 1944, pe când aveam 15 ani. Un prieten ne-a chemat în locuinţa sa, găsise de la alţii un joc necunoscut si vroia să vedem dacă ne descurcăm. Într-adevăr a fost un joc de GO, însă nu din Japonia şi nu cu pietre tradiţionale, ci a fost o simplă tablă cu pietrele făcute din carton. Norocul nostru a fost că am găsit şi o mică descriere făcută de un autor cunoscut în literatura de GO: Bruno Rueger care a locuit la Dresda, în Germania, şi care a scris 4 broşuri de popularizare. Erau 30-40 de pagini, regulile cele mai importante şi o partidă. Împreună cu fratele meu şi cu câţiva prieteni ne-am chinuit şi am încercat să jucăm. Între timp am reuşit să facem rost şi de celelalte broşuri din seria respectivă, am mers înainte, am jucat aşa cum ne-am priceput.

Walter Schmidt

Walter Schmidt

despreGO.ro: Cum aţi luat contact cu jucătorii de GO din străinătate?
Walter Schmidt:
După cel de-al doilea război mondial, a fost un pas important când în revista „Pentru pace”, editată atunci în toate limbile de circulaţie internaţională, am dat de un articol despre GO semnat de acelaşi Bruno Rueger. Am găsit adresa lui, într-adevăr el a mai locuit în Dresda, unde stătuse şi înainte de război. I-am scris, şi el mi-a mijlocit relaţii cu jucători de GO din Austria şi Iugoslavia de atunci. Aşa am ajuns în contact cu jucători din străinatate.

despreGO.ro: Cam prin ce perioadă?
Walter Schmidt:
Asta a fost prin anii 1956-1957. De atunci am început relaţiile cu jucătorii străini. Însă vă daţi seama, atunci singura posibilitate era să joci prin corespondenţă şi o scrisoare făcea 7 până la 10 zile.

despreGO.ro: Câte partide jucaţi simultan prin corespondenţă?
Walter Schmidt:
Am jucat cu un jucător din Munchen (Germania) câţiva ani şi am terminat 3 partide. Jucam multe partide simultan, nu merita să trimiţi o carte poştală sau o scrisoare pentru numai o partidă. Era un timp mult prea lung.

despreGO.ro: Aţi avut probleme cu cenzura din cauza corespondenţei?
Walter Schmidt:
Nu pot să vă spun ceva precis, însă, din când în când s-au pierdut nişte scrisori. Cunoscând situaţia de atunci, de fiecare dată când am scris o scrisoare sau când am scris o carte poştala, totdeauna m-am gândit: ce ar spune cineva care citeşte cu un anumit scop? De aceea am şi explicat totdeauna că aici sunt mutările unei partide de GO şi nu am trimis numai literele şi numerele. În principiu, n-am primit paşaport, cu câteva excepţii. În 1964 am primit un paşaport pentru Austria, am fost la invitaţia unui jucător care era atunci un jurnalist cunoscut, Alfred Nimmerrichter. El avea multe relaţii în GO şi datorită meseriei sale. În 1969 am avut o invitaţie la Ljubljana la Campionatul European, ca invitat. Am avut mare noroc şi după aceia s-a terminat. N-am mai primit paşaport.

Însă, ceea ce vreau sa adaug: eu sunt acum dintre puţinii oameni în viaţă care i-au cunoscut personal pe unii dintre pionerii GO-ului din Europa. L-am cunoscut personal pe Bruno Rueger, am fost în Republica Federală a Germaniei, am vorbit cu el. Atunci în 1972 era tare în vârstă şi nu prea şi-a mai adus aminte că pe vremuri am purtat corespondenţă cu el. L-am cunoscut şi pe căpitanul Ervin Fink, care a fost iniţiatorul GO-ului în Iugoslavia. I-am cunoscut şi pe unii dintre preşedinţii Federaţiei Europene de GO: Albert Schilp din Olanda şi Karl-Ernst Paech din Germania.

despreGO.ro: Dar pe românii care au contribuit semnificativ la istoria GO-ului în România, cum i-aţi întâlnit?
Walter Schmidt:
Prin anii ’70 am auzit că este şi un cerc de GO la Bucureşti. Un prieten de-al nostru, care a fost şi el jucător, a dat de Radu Baciu. Radu Baciu a fost în legătură cu Gheorghe Păun şi au dorit să ne întâlnim. Într-adevăr ei au venit la Timişoara, Radu Baciu şi un jucător chinez care atunci a studiat la Bucureşti, Zhang Haitao, care de fapt a fost norocul bucureştenilor, fiindcă au avut un jucător de câţiva dan care a făcut un antrenament în toată regula cu cei de acolo, ajutându-i să progreseze destul de repede.

Ceea ce a fost interesant, când au venit la Timişoara au crezut că aici sunt nişte jucători care au învăţat între ei, din cărţi, din corespondenţă, nu au jucat niciodată pe tablă cu alţi jucători. Prima partidă am jucat-o eu cu Haitao şi s-a întâmplat o minune, am câştigat partida. Într-adevăr a fost o minune, pentru că după aceia am mai avut ocazia să joc cu Haitao şi nu am mai câştigat niciodată. Singura partida câştigată în faţa lui a fost şi prima jucată. După aceia cu Radu Baciu nu am câştigat.

Cu domnul Păun m-am întâlnit de multe ori, fiindcă datorită profesiei mele trebuia să mă deplasez din când în când la Bucureşti. Am profitat de ocazie şi, dacă a fost posibil, am avut o întâlnire cu domnul Păun şi am vorbit foarte mult. El a avut un orizont deosebit, ştia multe, avea relaţii atunci, a fost ceva deosebit pentru mine, am învăţat foarte mult de la el.

George Stihi si Walter Schmidt

George Stihi si Walter Schmidt

Cu George Stihi m-am întâlnit la Campionatul Naţional din Cluj 1986, la 3 zile după Cernobâl. Îmi aduc aminte că în tren au venit baieţii cu un radio şi au spus: „Vai ce s-a întâmplat, am auzit că s-a întâmplat o catastrofă la Cernobâl în Uniunea Sovietică”. Nici nu ne-am dat seama ce înseamnă toate acestea. Am jucat, campionatul s-a derulat în mod obişnuit, nu a fost nici o piedică, nu ne-am dat seama de seriozitatea situaţiei. De fapt în primele zile s-au ştiut foarte puţine, nici în Europa nu prea s-a ştiut, până când a ieşit la iveală ce s-a întâmplat şi campionatul era gata. Acolo am jucat cu George Stihi, ne-am întâlnit şi ne-am simpatizat. Ne-am mai întâlnit însă foarte rar, dar ne aducem aminte de o întâlnire şi prietenie placută. Pentru mine a fost ceva deosebit să-l văd aici, fiindcă nici nu m-am gândit că îl mai văd o dată.

despreGO.ro: Şi eu mă bucur că am reuşit să îl aducem până aici 🙂
Walter Schmidt:
Şi dacă la anul mai reuşiţi o dată, faceţi ce trebuie.

despreGO.ro: Încercăm! Cât de dificil v-a fost sa promovaţi ca jucător, mulţi ani neavând pe nimeni mai tare de la care să puteţi învăţa?
Walter Schmidt:
Nu pot spune că mi-a fost greu. Am jucat întotdeauna de plăcere. Încetul cu încetul am progresat. Nu am făcut un efort deosebit, a fost natural. Pe undeva, ca un joc.

despreGO.ro: Ce părere aveţi despre colegii Dumneavoastră de la Timişoara, cum continuă munca Dumneavoastră?
Walter Schmidt:
Aici trebuie să spun că eu de fapt am contribuit destul de puţin la ceea ce s-a realizat aici la Timişoara. Însă au fost nişte băieţi foarte inimoşi, care fără a avea avantaje personale, numai din dragoste pentru joc, nişte idealişti, cei 3 pe care îi aveţi acolo la organizatori. S-au ţinut de treabă, au organizat totul, au organizat o arhivă, au organizat concursuri şi aşa mai departe. Faptul că este la Timişoara un club de GO care funcţionează şi este în stare să organizeze evenimente de felul acesta se datorează în primul rând acestor persoane. Sper că vor avea urmaşi şi vor avea încă câţiva ani de putere pentru a organiza mai departe. Ceea ce am putut eu să fac a fost să le dau nişte reviste pe care le-am primit de la Asociaţia Japoneză de GO, fiindcă jucătorul din Austria mi-a uşurat legătura cu jucătorii din Japonia, şi ei mi-au trimis timp de vreo 10 ani revista lor în limba engleză, GO Review. Pentru noi a fost un material deosebit de valoros. Câţiva ani de GO Review sunt aici la clubul nostru. Şi mai am multe, o să le dau lor, reviste de GO din Germania, Iugoslavia, Olanda, am o grămadă de reviste, însă vechi, din anii ’50-’60-’70.

despreGO.ro: O arhivă impresionantă! Ştiu că aţi fost preocupat de aspecte teoretice ale jocului de GO. Spuneţi-ne ceva mai multe despre aceste preocupări.
Walter Schmidt:
Jocul de GO a avut o evoluţie istorică, eu o ştiu pe cea din Go Review. În primii ani au publicat multe despre istoria jocului. M-am străduit să caut pe undeva o formă ideală a acestui joc. Forma ideală pentru mine înseamnă să dai jocului, regulilor, felului cum se joacă, o formă simplă cu un minim de reguli. Acest lucru l-am făcut, am acasă o versiune de reguli unde prin definiţii şi principii se pot deduce toate cazurile speciale care există în GO.

Altă problemă pentru mine a fost komi-ul. Este ceva specific pentru GO, nu există în alte jocuri similare. Se datorează faptului că la GO rezultatul se poate afişa prin numere, şi nu simplu prin câştig, pierdere sau remiză. Din acest punct de vedere, GO-ul este un joc ideal. Printr-o singură partidă poţi să creezi condiţii echitabile pentru cei 2 jucători. În niciun alt joc nu se poate, fiindcă totdeauna se trage la sorţi şi dacă ai prima mutare este un avantaj, acest avantaj neputând fi compensat. La şah s-a dat o figură, dar la GO se poate cuantifica direct. Însă din aceste principii trebuie să rezulte că există şi posibilitatea de remiză. Fiindcă dacă amândoi joacă la fel de bine trebuie să rezulte o remiză. Dacă ai un komi fracţionar, unul a fost avantajat prin noroc.

M-am ocupat să apreciez cam care este valoarea unei mutări. Valoarea unei mutări este cam de 10 puncte. Komi este jumătate din valoare. Prima mutare se împarte în două. Am auzit că în ultimii ani komi-ul a fost mărit, la 6,5 chiar la 7,5 puncte. Nu cunosc bazele acestei decizii, dar cunoscând felul în care se juca GO în trecut, în anii ’50-’60, pentru acea perioadă un komi de 4,5 sau 5,5 puncte era destul de potrivit. Dacă avem un komi potrivit, jocul are condiţii echitabile de la început, dacă joci multe partide cam jumătate trebuie câştigate de alb şi cealaltă jumătate de către negru. Dacă nu este aşa, atunci trebuie umblat la modificarea komi-ului. Acum însă s-ar putea să se joace altfel.

După nişte considerente teoretice, ar trebui prima mutare pusă întotdeauna în centru.

despreGO.ro: Conform deschiderii pe care o foloseaţi Dumneavoastră foarte des.
Walter Schmidt:
Da. Trebuie mutat în centru, pentru că acest punct este singurul care nu are simetrice pe tablă. Dacă se joacă pe table mai mici, cu atât mai mult trebuie jucat în centru.

Pe baza tot a acestor reguli centralizate am jucat şi GO în 3. Pe tabla obişnuită, cu pietre de 3 culori. Am jucat şi cu un englez aflat în vizită în România. Foarte interesant: dacă joci în 3 e cu totul altfel. În mod normal, ceea ce câştigi tu este în dezavantajul celuilalt. Tu împarţi totul în 2. Dacă în schimb împarţi totul în 3, este mult mai complicat. Ceea ce este avantaj pentru tine, ar putea fi dezavantajos pentru unul şi chiar avantajos pentru al 3-lea jucător. Şi atunci apare un spirit de joc cu totul diferit. Trebuie să joci altfel.

despreGO.ro: Cum aţi rezolvat problema komi-ului în 3?
Walter Schmidt:
N-am jucat cu komi. Nici nu contează. În 3 ai posibilităţi de coaliţie care rezolvă komi. Dacă unul este prea tare, ceilalţi 2 vor juca astfel încât să joace cumva într-o coaliţie tacită, până când îl aduc pe celalalt într-o situaţie în care el este aşa de sărac încât se aliază cu unul din ceilalţi 2 şi este un fel de echilibru. Încercaţi să jucaţi, are nişte urmări practice deosebite, fiindcă lumea este obişnuită să se gândească la jocul în 2, în care eu câştig şi celălalt pierde.

despreGO.ro: Este un pic mai social jocul în 3.
Walter Schmidt:
Da, este mai social. Ar exista şi variante de joc în 5, dar deja este mult prea complicat. Probabil am avea nevoie şi de table mărite.

despreGO.ro: Domnule Schmidt, vă mulţumesc pentru amabilitatea cu care aţi acceptat să îmi acordaţi acest interviu şi pentru timpul petrecut împreună. Vă urez sănătate şi să ne vedem la cât mai multe concursuri în Timişoara!

În final, pentru a demonstra că unele dintre ideile Domnului Schmidt încă au ecouri în GO-ul românesc, vă invit să urmăriţi partida din runda I a Cupei Walter Schmidt 2011, dintre Mihai Liţă şi Dusan Mitic.

Mihai Liţă 2d – Dusan Mitic 6d 0-1 (SGF)

[sgf theme=”compact-inline” class=”aligncenter”]

(;FF[4]GM[1]SZ[19]

EV[Cupa Walter Schmidt]
RO[1]
PB[Dusan Mitic]
BR[6d]
PW[Lita Mihai]
WR[2d]
KM[6.5]
DT[2012-05-05]
PC[Timisoara]
RE[B+R]

;B[pd];W[jj];B[pq];W[cq];B[dd];W[cf];B[fc];W[dj];B[dp];W[cp]
;B[do];W[er];B[gp];W[fp];B[fo];W[fq];B[gn];W[ho];B[go];W[po]
;B[qo];W[qn];B[qp];W[qf];B[nd];W[pn];B[nq];W[pj];B[co];W[en]
;B[eo];W[dm];B[hq];W[bo];B[bn];W[bp];B[cm];W[lc];B[ic];W[of]
;B[me];W[oc];B[od];W[nc];B[pc];W[kd];B[re];W[rf];B[kb];W[md]
;B[nf];W[og];B[le];W[je];B[lb];W[mb];B[mh];W[jb];B[jc];W[kc]
;B[ib];W[bd];B[jf];W[if];B[ie];W[jg];B[kf];W[he];B[id];W[cc]
;B[mn];W[ko];B[ol];W[pl];B[ok];W[pk];B[bj];W[mo];B[no];W[nn]
;B[np];W[nm];B[mm];W[ml];B[km];W[lm];B[ln];W[kn];B[ll];W[lo]
;B[lm];W[jm];B[jl];W[lk];B[kl];W[im];B[il];W[hm];B[nl];W[hl]
;B[ik];W[om];B[mk];W[hk];B[ij];W[hj];B[ii];W[bk];B[ck];W[cj]
;B[bl];W[bi];B[ak];W[ig];B[hi];W[gi];B[gh];W[fh];B[gg];W[gf]
;B[fi];W[gj];B[fg];W[ee];B[dc];W[gc];B[gd];W[hd];B[hc];W[gb]
;B[fd];W[ff];B[eh];W[eg];B[dg];W[ef];B[hg];W[hf];B[ek];W[fk]
;B[ej];W[iq];B[ir];W[el];B[gm];W[fl];B[dk];W[ip];B[jr])
[/sgf]

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 vot(uri), media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

De vorba cu Arpad Balazs despre Comisia de promovare si marketing

Arpad Balazs

Arpad Balazs

La sfârşitul anului 2012, Biroul Federal al FRGO a hotărât alegerea lui Arpad Balazs drept Preşedinte al Comisiei de promovare şi marketing. Am profitat de ocazie pentru a afla opiniile lui Arpi despre promovarea GO-ului.

despreGO.ro: Ce te-a determinat să candidezi la Preşedinţia Comisiei de marketing şi promovare?
Arpad Balazs:
În ultimii ani, activitatea de promovare a GO-ului în România a scârţâit şi am hotărât să pun umărul la căruţă.

despreGO.ro: Ce îţi propui să realizezi la Comisie?
Arpad Balazs:
În primul rând voi încerca să adun oamenii care sunt interesaţi să promoveze GO-ul, pe cei care au idei, au posibilitatea să ajute în promovarea acestuia, după care vom încerca împreună să transpunem în practică ideile realizabile.

Primordiale mi se par două direcţii majore: dezvoltarea mişcării de predare a GO-ului în şcoli şi promovarea prin mijloacele media. De aici am putea obţine cele mai bune şi rapide rezultate. Vom începe prin realizarea unor parteneriate cu Inspectoratele şcolare din localităţile unde există cluburi de GO. Vom contacta Direcţia de tabere şcolare pentru a afla locurile unde se organizează tabere şi vom organiza cursuri de iniţiere pentru copii. Vom contacta ONG-urile din ţară care promovează cultura asiatică şi care prin activitatea lor pot promova şi GO-ul.

Totodată vom reface site-ul Federaţiei într-o structură accesibilă şi design plăcut.

În ceea ce priveşte marketingul, voi încerca să intru în cât mai multe sfere, să conving oamenii că merită investit în acest domeniu. Dacă apar sponsori, si calitatea serviciilor oferite de FRGO se va îmbunătăţi. Oricât de mult se susţine faptul că banii nu ar trebui să conteze la un concurs, nu este totuna să organizezi finala Cupei României cu un buget de 1500 lei sau cu unul de 5500 lei, cu care poţi asigura de exemplu toate cheltuielile de transport şi cazare a finaliştilor.

despreGO.ro: Spune-ne câteva cuvinte despre cei care vor fi implicaţi în această Comisie.
Arpad Balazs:
Din păcate, la apelurile mele au răspuns doar trei persoane, Cris Bratu, Neamţu Jose şi Lucian Bobu. Dacă pe parcurs vor mai apare doritori să facă parte din comisie, o să-i acceptăm, în caz contrar vom face treaba doar noi patru 🙂

despreGO.ro: Ştiu ca eşti destul de implicat în proiectul diplomelor pentru jucători de nivel Dan, ne poţi da detalii despre modalitatea de realizare a acestora?
Arpad Balazs:
Acest proiect s-a născut la iniţiativa lui Mirel, este o tradiţie în Japonia, în plus este şi o mică sursă de venituri pentru FRGO deoarece aceasta le primeşte pe gratis. Diplomele sunt realizate din hârtie făcută manual din celuloză pură, cu inserţii de mătase în ea.

despreGO.ro: Părăsind puţin teritoriul Comisiei şi ajungând poate pe cel al Vicepreşedintelui, ce părere ai despre povestea din jurul Trofeului Shodan?
Arpad Balazs:
Este o problemă supralicitată, nu s-ar fi ajuns la nici o discuţie dacă domnul Iulian Dragomir ar fi comunicat cu Biroul (ne ştie pe toţi de ani de zile). În nici un caz nu s-a pus problema să se ia vreun concurs de la vreun club, pentru că nici un moment nu s-a pus problema că Trofeul Shodan este al Clubului Radu Baciu. Organizat de Iulian Dragomir, dar ca şi concurs al Federaţiei. Membri Biroului precedent pot confirma acest lucru. Iar în momentul în care trebuie să ateste un rang, mi se pare normal ca FRGO să fie cel puţin partener. Ce facem dacă şi alte cluburi din ţară îşi manifestă dorinţa de a organiza câte un concurs similar, le interzicem? Oricum, Biroul a hotărât ca anul acesta lucurile să rămână neschimbate, concursul va fi organizat de CSRB.

despreGO.ro: Înţeleg că recent ţi-a fost transmisă interdicţia de a intra într-un club de GO din România, ne poţi da mai multe detalii?
Arpad Balazs:
Vroiam să joc o partidă cu Codin, dar domnul Dragomir mi-a transmis că nu am ce căuta în Clubul Radu Baciu. Nu mi-a explicat motivele, dar presupun că e din cauza discuţiilor apărute pe seama Trofeului Shodan. Sunt convins că o să-i treacă supărarea.

despreGO.ro: Azi am plătit taxa de participare la Cupa Shusaku. Ce ne pregăteşti pentru anul acesta?
Arpad Balazs:
Prea multe lucruri nu se vor schimba, vom încerca să asigurăm aceiaşi atmosferă cu care i-am obişnuit pe participanţi în anii precedenţi. Vom încerca să eficientizăm prezenţa profesioniştilor. Anul acesta o să stea cu doua zile în plus, vom organiza în aşa fel încât cât mai mulţi jucători să profite de ei. Zilele acestea vom afla numele celor doi care ne vor vizita. În rest, tot cu speranţa să vedem un jucător român câştigător al concursului. Ziua decisivă va fi pe 1 aprilie, poate-poate… 🙂

despreGO.ro: 1 aprilie, să fie o glumă? Multă baftă, Arpi!

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (5 vot(uri), media: 4,20 din 5)
Se încarcă...

Mirel Florescu, candidat pentru functia de Presedinte

Mirel Florescu

Mirel Florescu

După ce la jumătatea lunii octombrie, Arpad a răspuns invitaţiei mele adresate candidaţilor pentru biroul federal, iată că astăzi îl am ca invitat pe Mirel Florescu, candidat pentru funcţia de Preşedinte al Federaţiei Române de GO.

despreGO.ro: Mirel, pentru început, prezintă-te în câteva cuvinte.
Mirel Florescu:
Numele meu este Ion Florescu, am 41 de ani şi sunt din Piteşti. Joc Go din anul 1984 şi am rangul 6 DAN. Go-ul este pentru mine nu doar o pasiune ci şi un mod de viaţă. Am avut şansa să studiez în Japonia timp de aproape 4 ani şi, după întoarcerea acasă, mi-am dat seama că pot continua să joc şi să predau jocul de Go, prin intermediul internetului. Am fondat Şcoala de Go „Tsurukame” şi cred că în momentul acesta, după 11 ani de activitate, are o reputaţie foarte bună, dată de seriozitate şi rezultatele elevilor mei.

despreGO.ro: Zilele trecute ne-ai anunţat candidatura pentru funcţia de Preşedinte. De ce crezi că eşti potrivit pentru această funcţie?
Mirel Florescu:
Cunosc foarte bine problemele comunităţii jucătorilor de go şi cred că pot mobiliza o mare parte a membrilor săi pentru rezolvarea acestor probleme şi pentru a face un important pas înainte în aşezarea FRGO pe baze solide.

despreGO.ro: Ce părere ai despre starea actuală a GO-ului românesc?
Mirel Florescu:
Evident, este o stare de apatie şi avem nevoie de un stimul important pentru a depăşi acest moment. Sper ca alegerile care vin şi echipa care le va câştiga, vor reuşi să revitalizeze mica noastră comunitate.

despreGO.ro: Ce trebuie făcut pentru dezvoltarea GO-ului în România?
Mirel Florescu:
Avem nevoie de popularizarea mai ales în rândul copiilor, prin organizarea de cursuri de iniţiere şi perfecţionare în toate oraşele în care există jucători de Go. Acei jucători de Go trebuie să participe la cursurile de formare organizate de FRGO, să primească o diplomă şi apoi să găsească şcoli, grădiniţe sau alte instituţii interesate de aceste cursuri de iniţiere/perfecţionare. Cred că este nevoie să stimulăm aceşti instructori şi să-i sprijinim cât mai mult, ei joacă un rol extrem de important în atragerea de noi membri. Vreau să găsesc resurse materiale pentru această activitate, pe care eu o consider de interes strategic major: iniţierea în Go.

În paralel, trebuie dusă o campanie mediatică prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, pentru a face cunoscute realizările noastre. Jocul de Go are toate atuurile pentru a stârni interesul: istorie, frumuseţe, complexitate, subtilitate şi, nu în ultimul rând, utilitate. Rezultatele noastre, ca jucători dar şi ca organizatori, nu fac decât să îmbunătăţească imaginea jocului şi creşterea interesului oricui aude de Go pentru prima dată. Dacă vom reuşi să îmbinăm aceste doua elemente, în mod armonios, elegant dar şi penetrant, în acelaşi timp, atunci vom vedea o creştere substanţială a interesului pentru Go şi, implicit, a numărului de jucători.

despreGO.ro: Cum crezi că se poate rezolva criza financiară a GO-ului românesc?
Mirel Florescu:
Din fericire, jocul de Go nu presupune cheltuieli foarte mari şi cred că asta ne-a ajutat să rezistăm până acum.

Totuşi, FRGO traversează o perioadă de criză financiară, care se manifestă prin greutatea acoperirii cheltuielilor curente şi lipsa unor fonduri pentru dezvoltare/investiţii. Prima problemă poate fi rezolvată prin plata la timp şi integrală a cotizaţiilor membrilor. Din calculele pe care le-am facut, ar trebui ca aceste fonduri, împreună cu banii de la ANS, să ajungă pentru chirie, telefoane, etc. Am câteva idei, deloc noi, dar care nu au fost puse în practică, încă, pentru atragerea de fonduri suplimentare către FRGO, chiar din interiorul comunităţii. Pentru dezvoltare/investiţii, în schimb, şi mă refer aici la atragerea de noi membri, pregătirea jucătorilor, publicitate, material de joc şi, de ce nu, un sediu propriu, este nevoie de mult mai mulţi bani şi trebuie să apelăm la persoane şi instituţii care, fie iubesc jocul de Go, fie sunt specializate în fund-raising. Am promisiuni de sprijin şi din direcţia asta, vom vedea în ce masură se vor materializa, după ce noua conducere va fi validată.

despreGO.ro: Ce părere ai despre politica de taxe şi cotizaţii a FRGO?
Mirel Florescu:
Cred că trebuie schimbate câteva lucruri. Propun un sistem de cotizaţii în funcţie de nivelul atins de jucător, cu 4 paliere şi reduceri de 50% pentru copii, elevi şi studenţi, începătorii plătind mai puţin decât cei avansaţi, astfel: sub 20kyu – 20 lei/an, între 20kyu – 10kyu 30 lei/an, 10kyu – 1kyu 40lei/an, peste 1dan – 50 lei/an, cu reducere 50% pentru categoriile menţionate mai sus.

Arbitrii, antrenorii şi instructorii ar trebui să participe la cel puţin un stagiu de perfecţionare anual, iar taxa de participare la acest stagiu să includă şi o cotizaţie anuală. Cred că 20lei/stagiu este o suma rezonabilă, cum a fost şi până acum în cazul instructorilor, dar ar trebui extinsă această practică şi pentru arbitri.

despreGO.ro: Ai o echipă de colaboratori deja formată sau eşti în căutarea uneia?
Mirel Florescu:
Decizia mea de a candida a venit un pic cam târziu, m-am gândit foarte bine dacă pot face faţă unei astfel de provocări înainte de a-i implica şi pe alţii în acest proiect. Sunt câteva persoane care m-au încurajat şi mi-au promis sprijinul, dar echipa pe care mi-o doresc alături este încă în formare. Lista mea este foarte lungă, sunt foarte mulţi oameni de calitate în comunitatea nostra şi eu sper că voi reuşi să-i dinamizez, să-i cooptez în acţiunile pe care le plănuiesc. Efortul care trebuie făcut este foarte mare dar, dacă îl vom distribui în mod potrivit, FRGO va deveni o organizaţie funcţională şi, în scurt timp, performantă.

Trebuie mult altruism în ceea ce facem. Construim această organizaţie din postura de voluntari, aleşi pentru o perioadă oarecare de timp. Deci, tot ce facem lăsăm în urma noastră şi ceea ce luăm cu noi este doar satisfacţia lucrului bine făcut, atunci când reuşim. Hai să privim un pic diferit munca celor care aleg să lucreze pentru comunitate, să încurajăm iniţiativele bune şi, atunci când observăm derapaje, greşeli, să luam iniţiativa şi să propunem soluţii, sau să facem noi ceea ce nu e bine făcut, nu doar să criticăm.

Una dintre propunerile mele, pentru a antrena o parte cât mai mare a comunităţii noastre în acţiuni concrete, este de a lansa invitaţia la un concurs pentru ocuparea comisiilor FRGO (le găsiţi aici). Acest concurs va fi deschis tuturor, fie că au funcţii în biroul federal sau nu. Cei care au idei, timp şi doresc să lucreze în acele comisii vor fi rugaţi să trimită biroului federal o schiţă de proiect, viziunea lor despre cum ar trebui să funcţioneze respectiva comisie şi ceea ce îşi doresc să facă odată ajunşi în acea funcţie. Sunt foarte curios să aflu părerea comunităţii în legatură cu acest subiect.

despreGO.ro: Dacă mai vrei să-ţi pun o întrebare, aici este locul 🙂
Mirel Florescu:
Vreau să-ţi pun eu o întrebare 🙂

Tu eşti unul dintre cei care pot ajuta foarte mult întreaga comunitate şi chiar o faci, prin site-ul tău de informare. Ai vrea să te implici în dezvoltarea unei secţiuni speciale, dedicate mai ales studiului, în pagina web a FRGO? Experienţa ta ar putea ajuta foarte mult FRGO şi întreaga comunitate.

Constantin Ghioc: În primul rând ţin să iţi mulţumesc pentru aprecieri. În al doilea rând, întrebarea ta este o supriză pentru mine, nu mă aşteptam ca şi eu să fiu „luat la întrebări”, se întâmplă destul de rar 🙂 Răspunsul pe care ţi-l pot da acum este unul destul de generic: depinde. Depinde de multe din datele unui asemenea proiect, incluzând printre altele şi gradul de recunoaştere şi implicare a biroului federal, perspectiva în timp a proiectului, asigurarea bugetelor necesare pentru toate resursele implicate, restricţiile date de platforma tehnică de dezvoltare. Ce te pot asigura acum este că nu refuz din start participarea la un asemenea proiect 🙂

În încheiere, îţi urez succes la alegeri!

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (9 vot(uri), media: 5,00 din 5)
Se încarcă...