Agora
Program strategic – Mirel Florescu – candidat la functia de Presedinte al Federatiei Romane de GO
10.11.2011
Situaţia actuală a FRGO
În acest moment, FRGO are o imagine foarte bună în exterior, datorită excelentelor reuşite, atât în plan competiţional cât şi organizatoric, dar şi foarte bunelor relaţii personale promovate de oficialii şi jucătorii noştri cu omologii lor din întreaga lume. Cred că imaginea buna a comunităţii de Go din România ajută în mod direct la îmbunătăţirea imaginii României în exterior, la promovarea valorilor noastre autentice.
Din păcate, în interiorul comunităţii există anumite fricţiuni, provocate de nemulţumiri dintre care aş menţiona:
- slaba comunicare între structurile FRGO şi jucători
- sistarea deconturilor pentru jucătorii care nu fac parte din loturile naţionale
- stagnarea anumitor proiecte de interes pentru comunitate
- schimbările repetate de secretari din ultimii doi ani
- cuantumul taxelor de legitimare şi procesul în sine, lung şi anevoios
- suspiciuni legate de folosirea fondurilor proprii
- dispute personale devenite publice în micul spaţiu al comunităţii noastre
Ca preşedinte al FRGO, mă voi strădui să păstrez bunele relaţii cu exteriorul şi imaginea creată în aceşti ani, continuând proiectele deja demarate şi urmând aceeaşi linie de bună colaborare cu toate organismele internaţionale de profil dar, în acelaşi timp, mă voi strădui să elimin problemele apărute în interiorul comunităţii, printr-o bună comunicare, prin angrenarea unei părţi cât mai mari a comunităţii în munca de organizare şi funcţionare a FRGO.
Sediul, relaţia cu ministerul
Sediul şi un spaţiu de depozitare au fost, multă vreme, o problemă serioasă a FRGO. Actualmente, dispunem de un birou în sediul ANS şi avem o promisiune pentru un spaţiu la CSRB. O să mă preocup constant ca aceste două elemente de bază să acopere nevoile noastre actuale şi să corespundă, pe masură ce ne dezvoltăm, cerinţelor viitoare.
Relaţia cu ANS este una foarte importantă şi voi invita la evenimentele importante ale FRGO, pe toţi aceia care ne sprijină, atât direct cât şi indirect (directori de departamente, responsabilii cu FRGO, etc). De asemenea, invitaţii vor fi trimise şi persoanelor importante din COSR, pe aceleaşi criterii ca mai sus.
Noul secretar al FRGO, cu care am avut o discuţie zilele trecute, mi-a făcut o impresie foarte bună şi cred că o să colaborăm excelent. Concursul pentru secretar general a fost unul foarte greu şi faptul că l-a trecut cu brio spune foarte multe, alături de CV-ul impresionant. În plus, are experienţa lucrului în minister, relaţii bune cu persoane importante, deci există motive de optimism în direcţia asta.
Regulamente, organizare internă (comisii)
Problema regulamentelor comisiilor FRGO, dar şi a celui de ordine interioară sunt încă nerezolvate. Comisiile nu au reuşit să-şi îndeplinească acest prim obiectiv şi redactarea acestor regulamente va fi una dintre priorităţile mele, ca preşedinte. Voi insista pe lângă fiecare comisie să îşi definitiveze propriul regulament şi să îl prezinte în draft, în cel mult o lună de la aprobarea componentei acestor comisii.
În cazul comisiei pe care am condus-o, am studiat regulamentele unor comisii similare, ale altor federaţii, am păstrat ceea ce este comun multor sporturi şi am adăugat o parte, specifică jocului de Go. Sunt convins că orice comisie poate proceda la fel.
Voi propune organizarea unui concurs pentru fiecare comisie în parte, persoanele interesate urmând a-şi prezenta viziunea asupra comisiei pentru care candidează şi a reflecta serios asupra efortului pe care urmează să îl depună. Acest concurs va fi anunţat imediat după alegeri, participarea va fi permisă oricărui membru al comunităţii de Go şi în cel mult 3 săptămâni toate comisiile vor deveni funcţionale.
Promovare, dezvoltare
Promovarea jocului se desfăşoară cu dificultate, datorită pe de o parte interesului scăzut al mass-media pentru jocul în sine, dar şi lipsei unor specialişti în promovare. Am promisiuni de sprijin din partea unor firme de advertising şi a unor persoane cu experienţă în domeniu şi sunt convins că voi reuşi să fac paşi importanţi în direcţia promovării jocului de Go, ţinta principală fiind copiii şi tinerii sub 30 de ani.
Pagina web a FRGO trebuie îmbunătăţită prin adăugarea unei secţiuni cu articole şi materiale de studiu, care va fi realizată cu sprijinul jucătorilor de top. De asemenea, este necesar un magazin cu materiale de joc, sau cel puţin o colaborare cu firmele care comercializează materiale de joc. Sunt optimist că această secţiune se va putea autofinanţa, păstrarea ei la standarde ridicate implicând costuri deloc neglijabile.
Este necesar, de asemenea, un birou de presă de un nivel cât mai înalt şi, mai ales, activ, care sa emită comunicate de presă şi să lanseze invitaţii către mass-media ori de câte ori există un eveniment, fie el local, naţional sau internaţional.
Voi insista pentru sprijinirea tuturor iniţiativelor instructorilor care ţin cursuri de iniţiere în Go, atât material (acoperirea unei părţi a cheltuielilor curente, cărţi, jocuri, etc), cât şi organizatoric (asistenţă de specialitate, promovare, etc). În acest sens, vom produce un set de joc pentru iniţiere, după modelul Nihon Kiin, cu tabla de 7×7 si 9×9 şi piese din carton pe care îl vom putea oferi fie gratuit fie la un preţ modic.
Există o necesitate permanenta de instruire a jucătorilor de la cluburile în formare sau care nu au printre ei jucători de rang înalt. Voi definitiva un proiect început de ceva vreme, care să conţină o ofertă a jucătorilor de rang înalt ce doresc să ţină lecţii de Go pentru cluburile din ţară, fie prin deplasare la clubul respectiv, fie prin intermediul internetului.
Voi revitaliza un alt proiect rămas în umbră, revista Pro-Go, un lucru foarte util comunităţii, prin cooptarea în echipa de redacţie a instructorilor şi jucătorilor de Go cu experienţă, astfel încât articolele de specialitate să se ridice la cel mai înalt nivel.
Loturi naţionale, cantonamente, schimburi de experienţă
Un lucru foarte bun, care trebuie continuat şi îmbunătăţit, este antrenamentul loturilor naţionale. Avem un jucător şi profesor excepţional, Cătălin Ţăranu, care şi-a dat acordul de a prelua această responsabilitate, dar şi alţi jucători şi instructori foarte apreciaţi, care vor sprijini eforturile lui Cătălin. Vom continua cantonamentele periodice, ca şi până acum şi ne vom strădui să definitivăm un alt proiect în lucru, vizite ale lotului naţional în ţări asiatice, în contrapartidă cu vizite ale unor jucători din acele ţări, în Romania.
Loturile naţionale vor avea, ca şi până acum, un statut privilegiat aşa cum este normal şi aşa cum suntem obligaţi şi prin contractul cu MECTS. Ne vom strădui ca sportivii de performanţă să aibă asigurate toate condiţiile de pregătire şi participare la competiţiile interne şi internaţionale.
Sponsori, venituri proprii
Situaţia economică din ţara noastră este încă delicată. În condiţiile acestea, devine din ce în ce mai greu să obţinem sponsorizări de la firme şi persoane private. Totuşi, reputaţia şi rezultatele extraordinare ale jucătorilor noştri, precum şi promisiuni venite din partea unor prieteni ai jocului de Go, mă fac să fiu optimist că voi păstra nivelul ridicat de venituri proprii pe care l-am avut în ultimii ani.
De asemenea, propun ca jucătorii să plătească taxa anuală nu doar în funcţie de vârstă, ci şi de nivelul de joc. Există, pe bună dreptate, opinia că jucătorii începători trebuie să contribuie cu o sumă mai mică decât cei avansaţi, opinie pe care eu o susţin. Propun 4 niveluri de taxe în funcţie de nivelul de joc: sub 20KYU, între 20KYU şi 10KYU, între 10KYU şi 1KYU, şi peste 1 DAN. Cuantumul taxei, propus în aceste condiţii, ar fi 20 lei, 30 lei, 40 lei şi, respectiv, 50 lei pe an pentru adulţi şi jumătate din aceste sume, pentru elevi şi studenţi.
A fost definitivată forma diplomelor pentru jucătorii de nivel DAN, în foarte scurt timp o vom prezenta oficial şi sper ca aceste diplome să aducă la bugetul FRGO fonduri suplimentare. Mulţumesc şi pe această cale lui Eniko Balazs, cea care a realizat această diplomă.
Parteneriate
O altă direcţie importantă este deschiderea către parteneri interni, atât privaţi cât şi instituţii ale statului, pentru organizarea în comun a diverselor evenimente. De exemplu, atunci când sunt sărbători sau evenimente locale, în oraşe în care avem jucîtori activi, dar nu numai, putem participa cu un stand de prezentare a jocului, să împărţim pliante şi să organizăm sesiuni de iniţiere în Go, concursuri ad-hoc, etc.
Propun, de asemenea, organizarea, împreună cu federaţiile de şah, bridge, scrabble şi table, a unor concursuri ale minţii, în beneficiul tuturor.
Există iniţiative ale unor fundaţii dar şi firme ce oferă sevicii de instruire a copiilor, care vizează şi jocul de Go. Una dintre acestea este “Clever Children”, care are deja jocul de Go în oferta proprie şi a format câteva grupe de copii, într-o perioadă relativ scurtă. Astfel de iniţiative trebuie sprijinite, ele fiind o pepinieră pentru noi membri şi promovând jocul de Go fără niciun cost din partea noastră. O altă fundaţie foarte activă în promovarea jocului de Go şi a culturii Japoneze este “Rădăcini Culturale”. Sunt în relaţii foarte bune cu ambele organizaţii şi sunt convins că o să colaborăm foarte bine şi în continuare.
Concluzii şi proiecţii
Pentru ca toate aceste proiecte să prindă contur, este nevoie de multă implicare din partea comunităţii. Concursul pentru comisiile FRGO va fi o ocazie bună pentru comunicare şi implicare, un moment de cotitură.
Principala noastră preocupare trebuie să fie creşterea numărului de jucători printr-o mai bună promovare a jocului în România. Cred că voi reuşi acest lucru împreună cu specialişti în acest domeniu, de al căror sprijin mă voi bucura.
În acelaşi timp, mă voi strădui să îmbunătăţesc continuu calitatea procesului de instruire şi nivelul de joc al membrilor comunităţii, experienţa mea competiţională, împreună cu cea de instructor internaţional fiind atuurile pentru atingerea acestui scop.
Ţinta pe care mi-am propus-o este ca la finalul mandatului meu, numărul de jucători activi să crească de la 400-500 căţi sunt în acest moment, la peste 1500.
(7 vot(uri), media: 4.43 din 5)
Loading ...Program strategic – Iulian Dragomir – candidat la functia de Presedinte al Federatiei Romane de GO
09.11.2011
Preambul
Candidez cu intenţia ca Adunarea Generală să aibă o alternativă, pentru a putea într-adevăr alege între două variante de programe strategice. Consider că alegerile cu un singur candidat nu sînt fireşti, dacă ar fi după mine ar trebui fie anulate, fie declarate provizorii, pînă la apariţia unui contracandidat. O astfel de situaţie în sînul unei comunităţi indică un moment nedorit de criză.
De aceea acest program strategic nu va conţine scopuri extraordinare, ci va face referire doar la problemele fundamentale pe care le avem de rezolvat, cele care ar fi trebuit primele rezolvate. Lucrurile excepţionale se pot realiza chiar mai bine dinafara nucleului organizaţiei, care este Biroul Federal, avînd mai multă libertate de decizie şi de resurse. Exemple avem destule: centrele de iniţiere pentru copii din Bucureşti (Sakura şi Şcoala 179), Brăila, Bistriţa, Giarmata, Turnu-Severin şi Vatra Dornei, concursurile interne „Shusaku”, „Cupa Ambasadorului Japoniei” şi „Marele Premiu Radu Baciu”, suita de concursuri internaţionale din ultimii doi ani, care ne situează în fruntea Europei la acest capitol sau organizarea „Clubului Sportiv Radu Baciu”, club unic în Europa prin mijloacele de care dispune şi prin scopurile pe care şi le-a propus. Acesta este, defapt, şi rostul Biroului Federal, de a asigura o bază solidă pentru dezvoltarea Federaţiei, aspect neglijat parţial pînă acum, fără de care sîntem ca un colos pe picioare de lut. Această stare de fapt reprezintă şi cauza reală a crizei actuale prin care trece Federaţia Română de Go şi consider că trebuie de urgenţă corectată: după 21 de ani de la fondarea Federaţiei a sosit momentul să trecem de faza incipientă de organizare internă şi să ne îndreptăm către o fază de maturitate.
Evidenţa sportivilor
Prima sarcină a unei federaţii este, conform legii 69/2000, evidenţa (completă) a legitimării şi transferarea. Pentru a realiza această sarcină, taxa de viză anuală trebuie să fie minimă, ceea ce deja este pe cale de a se realiza printr-un articol din proiectul de Regulament de Competiţii propus de mine şi agreat în Consiliul Preşedinţilor, urmînd a primi aprobarea definitivă peste trei săptămîni în Adunarea Generală Extraordinară de pe 26 noiembrie 2011. Acesta prevede taxa de viză anuală a sportivului de 30 lei, cu reducere 50% în cazul încasării ei pînă la 31 decembrie. După datele de care dispun momentan, anul acesta s-au încasat 58 de vize anuale ale sportivilor, ceea ce înseamnă o sumă totală de maxim 4.000 de lei. Spre comparaţie, conform angajamentului preşedinţilor de cluburi, luat în Consiliul Preşedinţilor, suma corespondentă pentru anul viitor va depăşi 4.000 de lei, la aceasta adăugîndu-se taxa de rating (1 leu pentru un sportiv participant la o competiţie, deja acceptată în Consiliul Preşedinţilor) care, dacă ar fi fost aplicată anul acesta, ne-ar fi adus un supliment de aproximativ 1.300 lei la capitolul venituri proprii. Procesul de emitere a legitimaţiilor a fost de asemenea preluat de mine într-o situaţie dificilă şi adus la zi, dacă mai sînt mici probleme în această privinţă rog să-mi fie aduse la cunoştinţă şi le voi rezolva în cel mai scurt timp.
Competiţii
Cea de-a doua sarcină principală a unei federaţii este organizarea competiţiilor naţionale oficiale şi supervizarea întregii activităţi competiţionale din întreaga ţară. Aici sînt multe carenţe neglijate şi perpetuate constant. Principalul aspect este participarea nereprezentativă şi am să dau cîteva exemple: la Campionatul Naţional de Tineret nu participă toţi tinerii valoroşi din toată ţara, la CN Feminin nu participă toate fetele de valoare din toată ţara, la fel la cele de copii şi juniori, iar la Cupa României nu s-au organizat pînă acum toate etapele locale, de rang kyu, adică exact cele cărora le este destinat acest eveniment. Anul acesta am încercat de unul singur, de pe poziţia mea de simplu membru în Biroul Federal, să impulsionez organizarea etapelor preliminare, dar sîntem încă departe de o desfăşurare uniformă, completă şi coerentă a Cupei României la Go. Ar fi bine dacă în anii următori vom parcurge, pas cu pas, drumul spre o realizare exemplară.
Pentru o mai bogată şi mai reprezentativă participare la competiţiile oficiale a federaţiei avem de lucrat la:
- imaginea lor prin popularizare;
- scăderea costului unei participări prin folosirea bazelor sportive naţionale unde preţurile sînt mai mici (cu sprijinul oferit de ANST);
- mărirea resurselor financiare în vederea susţinerii materiale a participării tuturor sportivilor, dar în special a celor de top (pentru reprezentativitate);
- atragerea sponsorilor pentru a putea oferi cît mai multe premii sportivilor cu rezultate deosebite, la toate categoriile valorice;
- optimizarea modului de pregătire a unui concurs prin elaborarea unui ghid al organizatorului de evenimente sportive;
- elaborarea de normative detaliate de arbitraj, în vederea eliminării posibilelor erori şi a obţinerii unor clasamente cît mai corecte;
- îmbunătăţirea calendarului competiţional;
- implicarea comisiilor de legitimare şi statistică pentru a avea o bază de date corectă şi completă privitor la structura răspîndirii la nivel naţional pe criterii de vîrstă, sex şi rating, element imperios necesar pentru realizarea unei mai bune participări reprezentative, din toate punctele de vedere, la evenimentele sportive şi pentru o mai bună datare a lor în Calendarul Competiţional.
Un ultim element de menţionat, dar nu ultimul ca importanţă, este adoptarea, cel puţin parţială, a noului Regulament de Competiţii, la care am început să lucrez acum doi ani, fiind ajutat o vreme de o echipă restrînsă de colegi de club, şi care necesită pe viitor participarea altor colegi de federaţie, cu mai multă experienţă competiţională şi de arbitraj decît mine, pentru a fi definitivat. Acest lucru va putea fi realizat la Adunarea Generală Extraordinară de pe 26 noiembrie 2011.
La competiţiile externe, inclusiv calificările şi pregătirea Lotului Naţional, un cuvînt greu îl are antrenorul federal, domnul Ion Florescu, care se ocupă cu succes constant şi cu rezultate de această activitate, împreună cu jucătorii de top. Biroul Federal mai are de încă de lucrat la criteriile de reprezentativitate la unele categorii de competiţii şi la găsirea unor surse de finanţare suplimentare pentru a sprijini deplasările.
Imagine
La acest capitol este necesară conlucrarea mai multor comisii şi departamente, pentru obţinerea unei imagini publice cît mai complete, care să scoată în evidenţă calităţile educaţionale ale goului şi realizările deosebite ale sportivilor noştri de-a lungul timpului: Comisia de Istorie şi Statistică, Comisia de Antrenori (şi instructori), departamentul de marketing şi comunicare, grafică, presă, sait, o echipă de creaţie literar-artistică pentru articole, broşuri, reviste, pliante, flyere, clipuri video de prezentare şi popularizare a jocului şi a realizărilor sportivilor noştri cu prilejul diferitelor evenimente. Aceasta este latura cea mai sensibilă şi încă nedezvoltată (trebuie create posturi noi) a activităţii Federaţiei, care poate aduce beneficii inestimabile pe termen mediu şi lung, dacă vom găsi şi gestiona în mod corespunzător resurse umane şi financiare necesare (minime, la început).
Promovarea goului şi consolidarea cluburilor
Una dintre dorinţele mele cele mai vechi este vizitarea tuturor cluburilor din ţară pentru a cunoaşte situaţia lor şi pentru a încerca să dau o mînă de ajutor. Întrucît acum dispun de timpul şi experienţa necesare, dar mai ales pentru că secretarul general al Federaţiei, domnul Eugen Suran, este şi el un om dedicat, cu relaţii şi cu o experienţă în organizarea activităţilor sportive mult mai bogată decît a mea, acest vis ar putea deveni realitate. Pot fi găsiţi colaboratori şi susţinători locali prin identificarea şi contactarea factorilor de decizie locali şi prin elaborarea mijloacelor de colaborare reciproc avantajoase. Apreciez că efectuarea unei vizite pe lună este un ritm potrivit, cu condiţia economisirii la maximum a mijloacelor financiare (economia este prima sursă de venituri) şi un minim sprijin din partea cluburilor.
Totodată, bazîndu-ne tot pe contacte şi experienţă, cu prilejul fiecărei călătorii lunare de acest fel, cred că este posibilă şi cîte o acţiune de promovare a goului în localităţi în care nu există deocamdată jucători de go. La acest capitol, domnul Eugen Suran m-a asigurat de tot sprijinul său. În acest fel de acţiuni vor deveni foarte importante materialele de promovare pomenite la capitolul „Imagine”.
Comunicare internă
Un alt deziderat necesar de realizat este posibilitatea oferită întregi comunităţi a jucătorilor de go de a contribui cu sugestii şi observaţii la fiecare dintre activităţile Biroului Federal şi a Biroului Executiv. Acest lucru poate fi făcut posibil prin realizarea unui newsletter lunar care să reflecte cît mai fidel detaliile activităţilor acestor două compartimente, inclusiv din punct de vedere financiar. O altă cale, mult mai eficientă, este continuarea dialogului dintre membrii Biroului Federal şi Consiliul Preşedinţilor, pe forumul dedicat care deja există. Fiecare preşedinte de club participă la aceste discuţii, apoi îşi informează clubul despre ce s-a discutat; are feed-back de la jucători, culege opinii, sugestii, propuneri, apoi, pe baza lor, continuă discuţia pe forum. La Clubul „Radu Baciu” aşa merg lucrurile.
Concluzii
Avem multe de făcut, fără chiar a ne propune ceva deosebit şi lucrurile nu se fac dintr-odată: se pot realiza pe etape sau pe sărite. Important nu este ce program strategic are la un momentdat un candidat la preşedinţie sau altul, important ar trebui să fie programul strategic de principiu, gîndit pe un termen lung de tot – adoptat, de comun acord şi cu seriozitate, de Adunarea Generală. Acesta ar trebui gîndit, în timp, cu cumpătare, de către Consiliul Preşedinţilor, iar candidaţii la preşedinţie ar veni doar cu o propunere care să reflecte cum poate contribui la punerea în aplicare a acestui plan, la continuarea lui etapă cu etapă. De exemplu: Adunarea Generală să zicem că hotărăşte ca plan de principiu: „trebuie să ne facem o imagine internaţională cît mai bună şi apoi să lucrăm la organizarea internă; l-am ales pe Cătălin Ţăranu, singurul care putea atinge primul scop şi l-a realizat. Acum hai să vedem cine poate realiza cel de-al doilea punct”. Dacă aşa ar sta lucrurile, nu s-ar mai putea spune că un preşedinte n-a avut susţinerea federaţiei (cluburi şi jucători, BF). Deci nu alegeri bazate pe simpatii, popularitate, bisericuţe, ambiţii proprii. Dacă la fiecare patru ani se tot schimbă planul şi Federaţia merge cînd în stînga, cînd în dreapta, rezultă doar o mişcare dezordonată, browniană. Federaţia (totalitatea cluburilor şi jucătorilor), dacă ar fi o entitate unitară, ar lăsa deoparte acest proiect prezentat aici şi orice alt proiect personal şi şi-ar face unul propriu. Nu poţi reproşa cuiva că n-a făcut ceva cum trebuie, dacă tu nu ai bine fixat, în minte sau pe hîrtie, ce vrei. Deci, înainte de toate, ar trebui lucrat la unitatea Federaţiei. Desigur, această unitate este doar un ideal, de aceea nu l-am inclus în planul strategic prezentat aici. Ceea ce nu înseamnă că nu îl urmăresc. Iar la final de tot, vreau să spun că nici nu-mi doresc neapărat să fiu ales Preşedintele Federaţiei Române de Go, am deja foarte multe de făcut la Club, eu doar am prezentat o alternativă de Program Strategic. Nici nu pot promite că: „voi realiza 100% ceea ce am prezentat mai sus” deoarece multe lucruri nu depind doar de mine, iar ceea ce nu depinde doar de mine nu-mi place să promit. Dacă Consiliul Preşedinţilor ar realiza în viitorul apropiat (sau în orice viitor) un plan propriu, coerent, bine gîndit, eu pe acela l-aş prefera. Aşa că, jucători de pretutindeni, îndemnaţi-vă preşedinţii de club să lucreze!
(8 vot(uri), media: 4.50 din 5) Loading ...Scurt indrumar pentru alegeri
28.10.2011
Ca preşedinte interimar, sarcina mea este strict compusă din două puncte: să rezolv problemele curente ale federaţiei şi să asigur buna desfăşurare a alegerilor de către forul (organul) de conducere al Federaţiei, care este „Adunarea Generală”. Pentru asta, trebuie urmărită cu delicateţe procedura specificată în statut.
Prima observaţie este că la o Adunare Generală Extraordinară ordinea de zi anunţată va include „numai temele (problemele) care au determinat necesitatea convocării ei” (Art.35.§3). Cu alte cuvinte, discuţiile se vor rezuma la alegeri şi la adoptarea noului „Regulament de Competiţii”, nu există rubrica „diverse”.
Cine are drept de vot?
Al doilea punct de clarificat este cine poate participa cu drept de vot. Articolul 32 din statut precizează:
„Pot avea drept de vot numai membrii afiliaţi care şi-au achitat toate taxele, vizele, cotizaţiile şi au participat în anul precedent adunării generale la cel puţin o competiţie din calendarul competiţional naţional al Federaţiei.”
Cine nu a participat anul trecut la cel puţin o competiţie este relativ uşor de stabilit şi scădem astfel cu trei numărul membrilor cu drept de vot: Severnav, Energia şi Lotca. Dacă punem, însă, şi condiţia ca sportivii să-şi fi plătit viza anuală, atunci numărul acesta scade drastic.
Problema cu achitarea cotizaţiilor de club este mai complicată deoarece Articolul 20(§3) din statut prevede că:
„Un membru afiliat la F.R.GO care nu şi-a achitat cotizaţia în termenul prevăzut de prezentul statut este suspendat de drept de către Biroul Federal, ceea ce determină ridicarea: b) dreptului de vot la adunarea generală imediat următoare. Redobândirea dreptului de vot este condiţionată de achitarea integrală a cotizaţiilor restante şi scadente, în termenele prevăzute în prezentul statut.”
Termenul de plată (pentru taxa de club) prevăzut în Statut este 31 martie (Art.20.§2), ceea ce ar însemna că degeaba şi-ar mai plăti un club taxa, că tot nu primeşte drept de vot la adunarea extraordinară. Problema este că nu există nicio hotărâre a Biroulului Federal care se menţioneze vreo suspendare a vreunui club.
Este important de stabilit numărul membrilor cu drept de vot din două motive:
- pentru stabilirea cvorumului necesar: „Adunarea generală este statutar constituită în prezenţa a 50%+1 din numărul delegaţilor cu drept de vot.” (Art.37.§1) [aici e o greşeală de exprimare, nu „delegaţilor” ci „membrilor”]
- pentru stabilirea majorităţii absolute, necesară la votarea preşedintelui şi vicepreşedintelui
Cine şi cum poate candida?
Art.42§1 – Pentru alegerea tuturor componenţilor Biroului Federal, numai membrii afiliaţi pot propune candidaţi.
- „tuturor componenţilor Biroului Federal” precizează că e vorba inclusiv de preşedinte şi vicepreşedinte.
- „membrii afiliaţi” înseamnă că un club poate propune o listă de candidaţi chiar dacă nu are drept de vot.
Acest punct 1 al articolului 42 ne mai lămureşte şi cum se iniţializează candidatura: fiecare club ţine o adunare generală de club în care se discută problemele de pe ordinea de zi a Adunării Generale a Federaţiei, se iau decizii în aceste probleme, iar delegatul lor va susţine aceste decizii, indiferent de părerile proprii. Acest delegat al clubului poate fi orice persoană, deoarece se presupune că i s-a acordat toată încrederea pentru a vota conform hotătîrii adunării generale a clubului. Fiind vorba de alegeri, fiecare club va întocmi o listă cu candidaţii susţinuţi de club, care se va înainta secretariatului federaţiei cu 20 de zile înainte de data alegerilor (Art.42§2) – în cazul nostru, până pe 6 noiembrie 2011.
Deci fiecare club afiliat poate şi ar fi bine să prezinte câte o listă cu cei nouă membri ai Biroului Federal, doi membri ai Comisiei de cenzori şi doi ai Comisiei de apel, aşa cum gândesc ei că ar fi cel mai bine pentru Federaţie. Simpla opţiune a unei persoane oarecare că vrea să candideze la un post nu este suficientă, persoana respectivă trebuie să figureze, mai întâi, pe listele unui club.
Dar voinţa unui club nu este suficientă, candidatul trebuie să fie şi el de acord să candideze, deci „fiecare propunere trebuie însoţită de acordul scris al candidatului şi un curriculum-vitae al acestuia.” (Art.42§3)
Şi aceste documente (acordul şi cv-ul) trebuia să ajungă la secretariatul federaţiei până pe 6 nov., după care se face o listă cumulată cu toţi candidaţii propuşi de toate cluburile, listă care apoi se transmite cluburilor „cel mai târziu cu 15 zile înainte de adunarea generală de alegeri” (Art.43) (11 nov., în cazul nostru).
Cei care candidează la preşedinţie mai trebuie să adauge (pe lângă acord+CV) şi „programul strategic privind organizarea şi dezvoltarea activităţii de GO pe care îl preconizează respectivul candidat pentru perioada viitorului mandat” (Art.42§5)
Concluzii
Ca concluzii finale la tot acest amalgam de norme statutare, ar avea drept de vot clubul afiliat care şi-a plătit taxa anuală de club pe 2010 şi 2011, care a avut cel puţin un sportiv care să fi participat la cel puţin o competiţie în anul 2010, iar acest sportiv să aibă plătită taxa de viză anuală a sportivului pe 2010 şi pe 2011.
Candidatul la funcţia de membru al biroului federal (inclusiv „preşedintele” şi „vicepreşedintele”) trebuie să apară pe lista de candidaturi (trimisă la secretariatfrgo@gmail.com până pe 6 nov. 2011) propuse de un club afiliat, să-şi dea acordul scris şi să-şi trimită CV-ul la secretariatfrgo@gmail.com până pe 6 nov. 2011. Deocamdată au ieşit de pe lista de membri cu drept de vot doar cele trei cluburi pomenite mai sus. Sper aşa să rămână.
Aş mai avea câteva cuvinte de spus despre cei care se angajează să funcţioneze ca membri ai biroului federal. Până acum, singura obligaţie a unui membru al BF era să vină la cel puţin două şedinţe pe an, să asculte ce spun ceilalţi, să-şi dea cu părerea şi să voteze. Implicare minimă. Eu cred că această stare de fapt duce în mod inevitabil la eşec. Am propus la un momendat ca fiecare membru al BF să aibă o sumă de atribuţii specifice, adică, în fapt să existe 7 poziţii în Birou, fiecare cu specificul său. Nu s-a luat în seamă această propunere. Între timp m-am mai interesat şi am aflat că majoritatea federaţiilor (şi anume cele mai serioase) aşa funcţionează, ba chiar la unele mai există cerinţa, sau condiţia (nescrisă) de a aduce măcar o sponsorizare în cei patru ani de mandat. Am convingerea că doar un astfel de sistem, de atribuţii specifice, va putea să ducă la o bună (acceptabilă) funcţionare a FRGo. Oricare va fi viitoarea conducere a FRGo, ar trebui să aibă în vedere această schimbare pentru a ne pune, în fine, pe roate. Acesta este următorul pas în organizarea federaţiei care trebuie făcut.
În ceea ce priveşte completarea biroului federal cu membri supleanţi, în cel mai fericit caz am fi şase membri, deci cel puţin pentru un membru al BF ar trebui să facem alegeri. Însă pentru că buna funcţionare a BF este importantă, până la urmă ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte alcătuirea BF trebuie să-l aibă Adunarea Generală, ea să hotărască dacă recurge la metoda completării cu membri supleanţi sau îi revocă pe toţi (sau o parte) şi aplică metoda realegerilor. Asta şi în funcţie de viitorii candidaţi. De aceea am inclus pe ordinea de zi şi realegerea membrilor Biroului Federal.
În ceea ce priveşte Regulamentul de Competiţii, la ultima Adunare Generală s-a hotărât să se amâne votul şi să se convoace, pentru acest Regulament, o Adunare Generală Extraordinară. Deci am respectat hotărârile luate anterior când am făcut ordinea de zi. Tot Adunarea Generală trebuie să aibă ultimul cuvânt de spus şi în această problemă, dacă o votează şi o aprobă în întregime sau doar parţial sau se amână şi de data aceasta. Nu ar fi fost corect să o exclud din capul locului din discuţii, pentru că la o AG extraordinară nu mai pot fi adăugate puncte noi pe ordinea de zi.
(2 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Primii pasi
11.10.2011
Lucrurile se mişcă la FRGo.
În data de 9 octombrie 2011, Şedinţa de Birou Federal a hotărât convocarea Adunării Generale Extraordinare de Alegeri. Textul integral al Procesului Verbal îl puteţi aici.
Desigur, comunicatul poate genera o serie de întrebări, Lucian Bobu a şi pus câteva pe lista rgo. Eu aş remarca graba subită de a organiza concurs pentru ocuparea postului de secretar. Daca acest lucru nu a fost făcut acum o lună, mi s-ar fi părut firesc ca acest lucru să fie lăsat în seama celor care vor fi aleşi în noiembrie. Repet, dacă era o grabă extraordinară, aşa cum sugerează anunţul concursului (“Candidatii sint rugati sa-si trimita CV-ul in cel mai scurt timp posibil”), atunci s-a pierdut degeaba timp preţios. Remarc de asemenea lipsa oricărei referinţe la existenţa unui termen limită pentru trimiterea CV-urilor, poate fi 1 săptămână sau 1 ora, “in cel mai scurt timp posibil” este o sintagma cu adevărat relativă.
Al doilea punct pe care aş vrea să-l comentez este prezenţa pe ordinea de zi a adoptării noului Regulament de Competiţii. Avem alegeri la aceiaşi Adunare. Din experienţa anilor precedenţi, nu se va rezolva în jumătate de oră. La ora la care se va discuta punctul 5 de pe ordinea de zi, vom avea 15-20 de delegaţi obosiţi după mai multe ore de discuţii, probabil după mai multe runde de scrutin. Mă tem că peste acest punct se va trece la fel de repede ca şi la Adunarea din 30 aprilie 2011, cu atât mai mult dacă nu se vor remedia deficienţele semnalate atunci. Pentru a arăta care au fost acestea, este mai simplu să citez direct din Procesul Verbal al acelei şedinţe:
Punctul nr. 8: Aprobarea modificărilor aduse Regulamentelor FRGO
Dl. Cătălin Ţăranu a menţionat că schimbările de regulament trebuie făcute în scris, altfel modificările nu pot fi implementate. De asemenea, forma finală a regulamentului nu a fost trimisă către cluburi, de aceea ar trebui studiat pentru a putea fi validat în termen cât mai scurt. Dra. Adelina Sora se va ocupa de contactarea cluburilor şi votul se poate face retroactiv.Dl. Iulian Dragomir a precizat că regulamentul a fost publicat pe site, nu în forma sa finala, însă modificarile aduse sunt minore.
Dra. Adelina Sora a propus ca regulamentul să fie revizuit, prezentat Biroului Federal şi organizată mai apoi o Adunare Generală Extraordinară pentru a se valida modificările. Această propunere a fost aprobata cu 7 voturi pentru, 2 voturi impotrivă şi 6 abtineri.
Al treilea punct asupră căruia putem medita apare tot din experienţa anilor precedenţi. La ultimele 2 Adunări, cluburile care au fost afiliate cu acea ocazie, nu au avut reprezentant la Adunare. Dacă vom afilia cluburile înainte de alegeri şi dacă nu vor fi prezenţi suficienţi reprezentanţi ai cluburilor, ne putem trezi uşor într-o situaţie de lipsă de cvorum.
Acest ultim punct îmi readuce în minte o mai veche dorinţă a mea, aceea de a vedea la Adunările Generale delegaţi ai cluburilor care, în absenţa idealului de a avea un cuvânt de spus la clubul reprezentat, măcar să fie la curent cu activităţile sale curente. Aş numi-o o obligaţie morală, evident că nu este o obligaţie statutară.
Să închei cu o propunere-provocare adresată tuturor candidaţilor pentru biroul federal sau pentru postul de secretar: despreGO.ro te invită la un interviu în care să aflăm viziunea ta asupra Go-ului românesc.
(3 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Ce este de facut?
02.10.2011
Întrebarea aceasta a pus-o un celebru reprezentant al unui curent economic şi social cu care nu am multe în comun. Cu toate acestea, este o întrebare validă.
Voi încerca să prezint în general fapte şi deducţii logice (sper), însoţite de paragrafele corespunzătoare din Statutul Federaţiei Române de GO (pentru conformitate, îl găsiţi pe site-ul FRGO, aici).
Preşedintele Federaţiei Române de GO a demisionat.
Art.54 (4) Dacă preşedintele nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile, înlocuitorul său este vicepreşedintele, care îi va prelua toate atribuţiile până la următoarea adunare generală de alegeri.
Secretarul Federaţiei Române de GO a demisionat.
Art.55 (2) Vicepreşedintele preia atribuţiile secretarului general, daca acesta nu şi le mai poate îndeplini, până la numirea unui nou secretar general.
Vicepreşedintele Federaţiei Române de GO a demisionat.
Ce spune Statutul? Nimic…
Federaţia Română de GO are nevoie de un Preşedinte şi de un Vicepreşedinte. Cum pot fi ei aleşi?
Art.41 (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Federaţiei Române de GO sunt aleşi prin vot de către adunarea generală de alegeri a F.R.GO, pentru un mandat de 4 ani.
Federaţia Română de GO trebuie să convoace o Adunare Extraordinară de Alegeri. Cine anume o poate convoca?
Art.31 (2) Adunarea generală extraordinară se convoacă de către Biroul Federal cu 30 de zile înainte de data fixată de desfăşurare, în următoarele condiţii:
a) dacă acest lucru este cerut în scris de preşedinte sau de 1/3 din numărul membrilor Biroului Federal;
b) ca urmare a depunerii unei moţiuni scrise în acest sens, semnată de 1/3 din numărul membrilor afiliaţi cu drept de vot;
c) Adunarea generală extraordinară mai poate fi convocată la cererea ANS, în situaţiile prevăzute de lege.
Pentru ca Biroul Federal să convoace o Adunare, trebuie să se întrunească legal.
Art.47 (3) Biroul Federal se constituie din 9 persoane… Art.48 (2) Şedinţa Biroului Federal este statutară dacă sunt prezenţi majoritatea calificată de 2/3 a membrilor.
6 dintre cei 7 membri ai Biroului Federal trebuie să se întrunească pentru a convoca o Adunare Extraordinară de Alegeri.
Am luat lista de pe site-ul FRGO:
- Bratu Cristian
- Ciora Gabriel
- Dragomir Iulian
- Florescu Ion
- Pop Cristian Gabriel
- Toma Iulian
- Virtic Teodor
De ce trebuie Biroul Federal să facă asta?
Art.52 (1) Biroul Federal conduce întreaga activitate a F.R.GO între adunările generale. u) convoacă Adunarea Generală a F.R.GO, aprobă ordinea de zi şi materialele ce urmează a fi prezentate;
Fără Preşedinte, Vicepreşedinte şi Secretar nu există activitate, Biroul Federal nu mai are ce conduce 
Este cazul să aplice Art.31 alineatul (2) litera a). Recunosc, sunt surprins de tăcerea Biroului Federal…
Dar poate premizele de la care am pornit sunt false, ce-i drept pe site-ul FRGo nu scrie nimic de nici-o demisie, văd doar un nou anunţ referitor la Cupa Ambasadorului Japoniei… Mi-or fi jucat nişte oameni o farsă şi eu am căzut în ea…
(7 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Prin vacanta
03.09.2011
Sucevita
Sunt sigur ca aţi remarcat, am fost în vacanţă 
Sunt sigur nu pentru că sunt Mafalda, ci pentru că am primit mai multe emailuri şi telefoane. Din fericire nu am păţit nimic. Câteva zile mai grele, urmate de plecarea la Cupa Iaşului şi de o vacanţă în Bucovina. Planul iniţial de a nu “transpira” nici o infomaţie referitor la vacanţă a eşuat, acoperirea internetului mobil de la RDS în zonă a fost deplorabilă (sunt îngăduitor, nu vreau să spun că a lipsit cu desăvârşire).
Iaşi-ul a reprezentat o surpriză pentru mine. Un oraş frumos, deschis, organizarea concursului a fost bună, rundele s-au desfăşurat fără probleme deosebite. Surpriza mare a venit din disproporţia dintre premiile deosebit de generoase şi participarea redusă. Premiile au variat între 750 Euro pentru locul 1 şi 150 de Euro pentru locul 5. De asemenea, au mai fost premii pentru câştigătorii grupelor (între 50 şi 150 de Euro), precum şi premii pentru număr de victorii. Un total generos, împârţit de-a lungul întregului clasament.
În cealaltă parte, am numărat 44 de jucători, între care numai 7 jucători de nivel Dan. Sunt conştient de faptul că o parte dintre jucătorii de top au fost în aceiaşi perioadă la Praga, dar acest lucru nu justifică absenţa celorlalţi potenţiali candidaţi. Avem cel puţin 20 de jucători activi de nivel minim 3 dan şi totuşi locul 5 a fost ocupat de un 2 dan (Felicitări Dan! Acest lucru nu scade deloc din meritul rezultatului tău).
Discrepanţa aceasta între nivelul premiilor şi participarea redusă îmi ridică un mare semn de intrebare referitor la rolul premiilor semnificative în bani în concursurile de GO. Presupun că fiecare dintre organizatorii competiţiilor de tradiţie din Go-ul românesc va analiza acest concurs şi va trage propriile concluzii.
Trebuie să îi mulţumesc lui Lucian pentru sprijinul acordat în planificarea drumului bucovinean şi să îi urez La Mulţi Ani!
O vorbă pentru toţi cititorii: am vizitat o zonă cu adevărat excepţională, puteţi merge cu încredere să vedeti mânăstirile din nordul Bucovinei, cetatea Sucevei, cetatea Neamţului, rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă, muzeele Ion Creangă, zona Bicaz. Drumurile sunt bune, oamenii primitori, cazarea fără probleme, mâncarea generoasă, priveliştea de excepţie. Un singur avertisment: nu ajunge o săptămână
(4 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Antti despre Congresul European de GO 2011
20.08.2011
Wang Wei - Ian Davis - Antti Tormanen
E sâmbătă, zi de lucru pentru norocoşi
Pentru astăzi vă propun sa citiţi raportul lui Antti Törmänen despre Congresul European de GO 2011:
(2 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Un anonim in Herastrau
30.06.2011
Vă reamintesc Invitaţia la GO:
Cu toţii ne-am întâlnit cu GO-ul în viaţă în multe ipostaze. Astăzi vă invit să împărtăşiţi tuturor fotografiile voastre.
Aştept fotografiile voastre, însoţite şi de un titlu sau chiar de o poveste.
Mini GO
Maxi cadru
(4 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Invitatie la GO
29.06.2011
Cu toţii ne-am întâlnit cu GO-ul în viaţă în multe ipostaze. Astăzi vă invit să împărtăşiţi tuturor fotografiile voastre.
Aştept fotografiile voastre, însoţite şi de un titlu sau chiar de o poveste.
O masina mica pentru un GO mare
(5 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...E chiar asa de greu sa fii danist?
08.06.2011
Saptamina trecuta ma aflam si eu in treaba pe linga cei ce au organizat un mic concurs pentru incepatori la Casa Cuza. La urma, pina sa fie scrise diplomele, cei mici erau tinuti de vorba cu diverse povesti si informatii despre Go. A venit vorba si de ranguri, kyu, dan, li se spune si lor ca sint vreo 30 kyu, eu ma bag in vorba si spun ca nu sint inca kyu deloc, (luind in considerare afirmatia din… initiere parca, in care se spune ca dupa ce inveti regulile, si joci vreo trei partide te poti considera pe undeva pe cea mai de jos treapta kyu,) pentru ca nu au jucat inca nici o partida reala, si pentru ca mai au de aflat ce e ala ko, seki si nu in ultimul rind, teritoriu. Dar poate zece partide de atari Go fac cit una de Go real, asa ca eu eram nedrept in afirmatia mea.
Dar remarca mea a foat o intrerupere de citeva secunde, dupa care povestea continua. Afla copii si de profesionisti, si ca rangul de danist nu e chiar asa de usor de obtinut, ca dovada fiind faptul ca in Romania sint doar vreo cinzeci de specimene din astea. Eu in sinea mea ma indoiesc, stiam ca ar fi peste o suta, dar nu ma mai bag in vorba, pt copii fiind irelevanta cifra mai aproape de adevar. Oricum, stiu bine ca nu sint multi, si chiar si la 100, este remarcabil ca doi dintre ei venisera in acea zi acolo ca sa le stea lor la dispozitie, si ma bag iar in vorba precizind ca doi dintre ei stau chiar in fatza lor. Spontan au inceput sa aplaude. Povestitorul fiind unul dintre cei doi, ii opreste zicind ca nu e chiar nevoie de aplauze.
Sint un nonconformist, si multe chestii mi se par aiurea, cum ar fi traditia feminina de a isi atirna tot felul de belciuge de urechi, lanturi la git, barbatii streanguri la purtator, la spectacole aplauze, obicei care chiar daca e logic, si il inteleg, nu se lipeste de mine. Aici reactia copiilor fiind spontana, chiar m-a atins, pentru ca mi-a dovedit ca ei au inteles cumva ce inseamna superioritatea unui rang mai mare, si onoarea ce li s-a facut ca 4 procente din romanii tari la Go sa fie cu ei in acea zi acolo, si au rasplatit asta, dupa cum au fost dresati, cu aplauze.
In subconstient, informatia asta, care o stiu de decenii totusi, a inceput sa ma agaseze. Chiar asa de greu e sa fii danist? Cu un pic de efort, asa de vreo trei ani, oricine cu un coeficient intelectual onorabil poate devenit danist… imi zic eu, si parca nu doar eu. Si numarul mic de danisti se datoreaza doar faptului ca putini au timpul si placerea de face efortul necesar pentru a avansa, eforet deloc neglijabil. Imi revin in minte curiozitati mai vechi, precum, oare cum ar arata un grafic care sa arate coeficientul IQ al celor plafonati la un anumit rang timp ce cel putin patru ani sa zicem. O legatura sigur este, dar sint curios de detalii.
In fine, pentru ca nu sint chiar atit de curios incit sa ma apuc sa fac acest studiu, am gasit de cuviinta sa imi potolesc curiozitatea analizind numarul si procentele danistilor din citeva tari europene de top.
Danisti
De remarcat cit de multi danisti are Germania, si procentul de danisti activi din total jucatori, mai bine de un sfert. La polul opus Italia, cu doar 5 procente danisti din jucatori.
La Romani am notat doar ca Bucurestiul e pe primul loc cu 22 danisti activi, Braila cu 14, secondeaza, Craiova cu 4 danisti prinde podiumul.
Ar mai fi interesant de vazut procentele si in raport cu populatia, dar nu atit de interesant incit sa fac si calculele
(9 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...
Loading ...
Comentarii recente