Federatia Romana de GO

Semifinala Campionatului Naţional de Go
Bucureşti, 25-26 mai 2013

Peste două săptămîni, în perioada 25-26 mai 2013, va avea loc Semifinala Campionatului Naţional de Go pentru Seniori. Gazda va fi „Hotel Sport” din cadrul Complexului „Lia Manoliu” din Bucureşti. Sînt invitaţi să participe toţi jucatorii de nivel dan (legitimaţi şi avînd viza anuală achitată pe 2013), cu excepţia celor doi sportivi calificaţi din oficiu direct în etapa finală: Dragoş Băjenaru şi Cornel Burzo (campionul şi vicecampionul en-titre). Primii şase din clasament vor intra în finală, care va avea loc la Mangalia.

Pentru jucătorii care vin din provincie am rezervat 6 locuri (după numărul participanţilor de anul trecut) la Hotel Olimpia (aflat la 10 minute de sala de joc), la preţul de 40 de lei pe zi de persoană. Masa poate fi servită la Hotel Sport, unde nu au crescut preţurile, tot 20 de lei o masă, ca şi în anii anteriori (meniu pentru sportivi). Iar cei care au fost în anii anteriori vă pot spune că se mănîncă bine.

Mai sînt doar două săptămîni pînă la Semifinala Campionatului Naţional de Go pentru Seniori şi încă nu s-au înscris decît 2 participanţi. Îi rugăm pe cei care doresc să participe să se înscrie din vreme, pagina dedicată acestui concurs de pe situl federaţiei vă aşteaptă de aproape două săptămîni să vă înscrieţi. Este important mai ales pentru participanţii din provincie, să ştim dacă suplimentăm numărul de locuri sau anulăm rezervările. În plus, avem la dispoziţie doar 20 de mese (cu posibilitate de suplimentare, la cerere) şi am vrea să organizăm şi un open pe lîngă evenimentul principal: dacă se înscriu 40 de jucători de nivel dan, anulăm openul, dar dacă nu sînt decît 8-10 participanţi la semifinală, openul ar fi chiar necesar. Înscrierea din vreme la concurs reprezintă un ajutor minim dat organizatorilor.

Vă mulţumim!

Federatia Romana de GO

Federaţia Română de GO şi Clubul Sportiv Radu Baciu vă invită la cea de-a 22-a ediţie a Finalei Cupei României la GO.

Competiţia se va desfăşura la sediul CSRB, al. Blăjel 9B, interfon 03. Au drept de participare toti jucătorii între 3 şi 7 dan, cărora li se vor adăuga jucătorii calificaţi din semifinalele care s-au desfăşurat la nivel local.

Câştigătorul va reprezenta România la KPMC International Amateur Baduk Champs 2013.

Un voucher din partea organizatorilor Congresului European de GO din Polonia (2013) va fi acordat ocupantului primului loc sau, dacă acesta renunţă sau are deja unul, unuia dintre următorii clasaţi care va participa la EGC 2013.

Doar jucătorii membri ai FRGo (legitimaţi şi cu plata taxei anuale la zi) se pot înscrie în acest concurs.

Taxa de participare este de 25 lei pentru seniori şi 10 lei pentru elevi şi studenţi.

Regulament

Sistem de joc: elveţian
Numărul de runde se va stabili în funcţie de numărul jucătorilor înscrişi:
- 5 runde (6-16 jucători)
- 6 runde (mai mult de 16 jucători)
Timp de gândire: 75 minute
Byo-yomi: 30 secunde (sau 15 pietre în 5 minute)
Komi: 6.5 puncte
Criterii departajare: număr de victorii, SOS, SOSOS.

Program

Sâmbătă, 24 noiembrie
09.30 – Înscrierea
10.00 – Runda I
14.00 – Runda II
17.00 – Runda III

Duminică, 25 noiembrie
09.30 – Runda IV
12.30 – Runda V
(16.30 – Runda VI)

Cum ajung

Adresa: Aleea Blăjel nr. 9B, parter, ap. 3, interfon 03
Telefon: 0722-240-192; e-mail: csrb361@gmail.com
- Metrou: staţiile „Mihai Bravu” sau „Dristor”
- Autobuz: 123, 124, 135, 181, 634 (staţia „Vitan”)
- Tramvai: 1, 17, 34 (staţia „Vitan”)

Contact

Pentru alte detalii sau nelămuriri: csrb361@gmail.com sau telefonic la 0722240192 Iulian Dragomir

După ce Calendarul Competiţional pe 2011 a fost anunţat oficial am constatat că nu a fost inclus niciun concurs shodan. M-am simţit frustrat că propunerea mea nu a fost luată în seamă, dar nu era prima dată, aşa că mi-a trecut repede. Din acel moment, am început să discutăm la clubul „Radu Baciu” să organizăm noi acest concurs, dacă federaţia nu şi-l doreşte. Toţi au fost de acord şi au zis că e o idee foarte bună, inclusiv Pop Cristian, preşedintele clubului. Aşa că, la următoarea şedinţă de birou federal, am reluat subiectul, de data asta propunînd ca de organizarea acestui concurs să se ocupe clubul „Radu Baciu”. Acum am avut ceva mai mult succes, în sensul că s-a pornit o discuţie pe tema promovării jucătorilor de nivel kyu la nivel dan, că de doi ani de zile nu a mai trecut nimeni graniţa kyu-dan şi s-a luat decizia înfiinţării unei subcomisii de clasificări sportive (deşi… exista deja una), care să se ocupe de promovarea jucătorilor. În acea şedinţă şi-a anunţat şi Popicu demisia din funcţia de preşedinte al comisiei de competiţii. „Bun, mi-am zis, dacă eu propun un concurs de promovare la rang dan, iar biroul federal, în schimb, hotărăşte că problema promovării se rezolvă mai degrabă prin înfiinţarea unei subcomisii, atunci chiar că conducerea federaţiei nu vrea un astfel de concurs!”

Am rediscutat problema în club, cu hotărîrea de a organiza, totuşi, un concurs între jucătorii care bat la poarta shodanului, o astfel de întrecere fiind foarte atractivă, ca idee. Şi, totodată, să mai fac o ultimă încercare de recunoaştere a concursului de către federaţie, pentru că miza ar fi fost mult mai atrăgătoare dacă federaţia recunoştea oficial rangul de un dan pentru cîştigătorul acestui concurs. La Adunarea Generală din 30 aprilie 2011 am prezentat din nou ideea concursului şi am cerut în mod special să se voteze acest lucru: cîştigătorului concursului Shodan organizat de clubul „Radu Baciu” să-i fie recunoscut rangul de un dan. De data asta s-a votat şi s-a menţionat şi în procesul verbal al adunării:

„Dl. Iulian Dragomir a propus ca organizarea concursului de SHODAN să aibă loc concomitent cu Masters-ul în perioada 7-9 octombrie 2011. Concursul de SHODAN va fi organizat pentru jucătorii de 1-3 kyu, câştigătorul va primi diplomă de 1 dan şi ratingul lui va fi promovat la acest nivel. Această propunere a fost aprobată în unanimitate.”

Mi-aduc aminte că am şi fost chestionat de cei prezenţi: „dar cine-o să-l organizeze? cînd te-ai gîndit să-l programezi? dar Mihai Liţă e de acord? dar cine o să participe?” şi alte întrebări de felul ăsta. În sfîrşit am reuşit să atrag atenţia şi să conving! Din acel moment, la club au început discuţiile detaliate pe marginea organizării şi regulamentului. Idei de tot felul, unele năstruşnice, altele foarte pertinente. Nimeni din partea federaţiei nu s-a băgat nici la organizare, nici la regulament.

Concursul „Shodan” din anul 2012 se va ţine la clubul „Radu Baciu” în zilele de 6-7 octombrie şi va respecta hotărîrea luată în Adunarea Generală de a fi organizat pentru jucătorii de 1-3 kyu.

A. Un nucleu restrîns care concepe planul de acţiune şi angajează oameni pentru a-l realiza. Cei angajaţi sînt plătiţi pentru a executa o sumă de operaţiuni trecute în fişa postului şi nu li se spune care este scopul final al întregului plan, nici mijloacele prin care se realizează. Este specific intreprinderilor cu scop productiv. În acest caz, preşedintele este cel care comandă tuturor şi creierul care concepe liniile directoare ale planului.

B. Un colectiv larg, poate fi chiar foarte larg, se întrunesc pentru a realiza un scop comun. Toţi, dar absolut toţi, îşi pun mintea la contribuţie să conceapă un plan de acţiune şi mijloacele prin care urmează să-şi atingă scopul. După ce au stabilit clar atît scopul, cît şi mijloacele de realizare, cît pot ei de amănunţit, aleg dintre ei cîţiva care sînt dispuşi, prin muncă voluntară, să urmărească punerea în aplicare a Planului. Aceştia trebuie să aibă mintea clară în a asambla diferitele evenimente-etape prin care se înaintează în punerea în aplicare a Planului. Dintre ei, sînt aleşi cîţiva care să acţioneze zi de zi, i-am putea numi „executanţi cu de-amănuntul”. Aceştia sînt cei care vor depune cea mai multă muncă voluntară, de bună voie, desigur, dintre care Preşedintele este executantul care munceşte cel mai mult ca să se respecte Planul de acţiuni conceput iniţial de întregul colectiv, de cei mulţi. Situaţia este exact pe dos decît în cazul „A”. „B” Este un fel de „open source”: foarte mulţi contribuie cu soluţii de dezvoltare, un grup restrîns implementează aceste soluţii, întreaga lucrare este spre folosul comun.
Este evident, cred, că Federaţia Română de Go se încadrează în acest caz „B”.

Defectele care pot apărea în cazul „B” sînt foarte multe.
1. Confuzia de cazuri: cei mai mulţi fiind (în viaţa particulară) angajaţi şi obişnuiţi să aibă şefi care să le spună ce să facă, cred că şi în cazul „B” trebuie să se întîmple la fel. Asta probabil pentru că nu ştiu că se poate şi altfel…
2. Colectivul larg nu concepe niciun plan, aşteaptă pe „Cineva” care să-l gîndească.
3. Cei aleşi să execute Planul nu fac nimic, aşteaptă să vină cineva să le spună ce să facă.
4. Cei aleşi să execute Planul cred că ei conduc totul şi că ei trebuie să gîndească totul, se comportă ca în cazul „A”, nu vor să comunice nici ceea ce au făcut, nici ceea ce plănuiesc să facă .
5. Planul conceput este idealist, rupt de realitate, se creează o ruptură de informaţie între executanţi (biroul federal în cazul nostru) şi beneficiari (comunitatea), nu se pot lua măsuri de îndreptare.
6. Cei aleşi să execute Planul îi pun pe alţii să lucreze în locul lor, ei imaginîndu-se a se află în postura de conducători din cazul „A”, cu diferenţa că nu au cum să-i plătească pe „angajaţi”. Randamentul este aproape zero, atitudinea etică este sub zero.
7. Executanţii acţionează în interes restrîns, fie doar în interesul unei mici secvenţe din comunitate, fie chiar în interes personal (uneori doar pentru a se simţi un pic „vedetă”, în centrul atenţiei).
8. „Colectivul larg” este împărţit în mai multe tabere: nu este capabil să conceapă un plan coerent comun, sau fiecare tabără vrea să-şi însuşească pentru sine realizările comune, sau se pornesc planuri de acţiune separate, sau fiecare face ce vrea, cînd vrea, dacă vrea, sau se opresc din a acţiona şi doar îi critică pe cei care vor totuşi să facă ceva. Acţiunile separate nu se potrivesc între ele, se ajunge la conflicte, nimeni nu mai reuşeşte să le asambleze într-un program comun, în final se ajunge la stagnare, acţiunile deja începute nu se mai bucură de participare, toţi se retrag într-un fel de revoltă a tuturor împotriva tuturor. Mai rămîn doar cîteva amintiri de pe vremea începuturilor…

Candidez cu intenţia ca Adunarea Generală să aibă o alternativă, pentru a putea într-adevăr alege între două variante de programe strategice. Consider că alegerile cu un singur candidat nu sînt fireşti, dacă ar fi după mine ar trebui fie anulate, fie declarate provizorii, pînă la apariţia unui contracandidat. O astfel de situaţie în sînul unei comunităţi indică un moment nedorit de criză.

De aceea acest program strategic nu va conţine scopuri extraordinare, ci va face referire doar la problemele fundamentale pe care le avem de rezolvat, cele care ar fi trebuit primele rezolvate. Lucrurile excepţionale se pot realiza chiar mai bine dinafara nucleului organizaţiei, care este Biroul Federal, avînd mai multă libertate de decizie şi de resurse. Exemple avem destule: centrele de iniţiere pentru copii din Bucureşti (Sakura şi Şcoala 179), Brăila, Bistriţa, Giarmata, Turnu-Severin şi Vatra Dornei, concursurile interne „Shusaku”, „Cupa Ambasadorului Japoniei” şi „Marele Premiu Radu Baciu”, suita de concursuri internaţionale din ultimii doi ani, care ne situează în fruntea Europei la acest capitol sau organizarea „Clubului Sportiv Radu Baciu”, club unic în Europa prin mijloacele de care dispune şi prin scopurile pe care şi le-a propus. Acesta este, defapt, şi rostul Biroului Federal, de a asigura o bază solidă pentru dezvoltarea Federaţiei, aspect neglijat parţial pînă acum, fără de care sîntem ca un colos pe picioare de lut. Această stare de fapt reprezintă şi cauza reală a crizei actuale prin care trece Federaţia Română de Go şi consider că trebuie de urgenţă corectată: după 21 de ani de la fondarea Federaţiei a sosit momentul să trecem de faza incipientă de organizare internă şi să ne îndreptăm către o fază de maturitate.

Evidenţa sportivilor

Prima sarcină a unei federaţii este, conform legii 69/2000, evidenţa (completă) a legitimării şi transferarea. Pentru a realiza această sarcină, taxa de viză anuală trebuie să fie minimă, ceea ce deja este pe cale de a se realiza printr-un articol din proiectul de Regulament de Competiţii propus de mine şi agreat în Consiliul Preşedinţilor, urmînd a primi aprobarea definitivă peste trei săptămîni în Adunarea Generală Extraordinară de pe 26 noiembrie 2011. Acesta prevede taxa de viză anuală a sportivului de 30 lei, cu reducere 50% în cazul încasării ei pînă la 31 decembrie. După datele de care dispun momentan, anul acesta s-au încasat 58 de vize anuale ale sportivilor, ceea ce înseamnă o sumă totală de maxim 4.000 de lei. Spre comparaţie, conform angajamentului preşedinţilor de cluburi, luat în Consiliul Preşedinţilor, suma corespondentă pentru anul viitor va depăşi 4.000 de lei, la aceasta adăugîndu-se taxa de rating (1 leu pentru un sportiv participant la o competiţie, deja acceptată în Consiliul Preşedinţilor) care, dacă ar fi fost aplicată anul acesta, ne-ar fi adus un supliment de aproximativ 1.300 lei la capitolul venituri proprii. Procesul de emitere a legitimaţiilor a fost de asemenea preluat de mine într-o situaţie dificilă şi adus la zi, dacă mai sînt mici probleme în această privinţă rog să-mi fie aduse la cunoştinţă şi le voi rezolva în cel mai scurt timp.

Competiţii

Cea de-a doua sarcină principală a unei federaţii este organizarea competiţiilor naţionale oficiale şi supervizarea întregii activităţi competiţionale din întreaga ţară. Aici sînt multe carenţe neglijate şi perpetuate constant. Principalul aspect este participarea nereprezentativă şi am să dau cîteva exemple: la Campionatul Naţional de Tineret nu participă toţi tinerii valoroşi din toată ţara, la CN Feminin nu participă toate fetele de valoare din toată ţara, la fel la cele de copii şi juniori, iar la Cupa României nu s-au organizat pînă acum toate etapele locale, de rang kyu, adică exact cele cărora le este destinat acest eveniment. Anul acesta am încercat de unul singur, de pe poziţia mea de simplu membru în Biroul Federal, să impulsionez organizarea etapelor preliminare, dar sîntem încă departe de o desfăşurare uniformă, completă şi coerentă a Cupei României la Go. Ar fi bine dacă în anii următori vom parcurge, pas cu pas, drumul spre o realizare exemplară.

Pentru o mai bogată şi mai reprezentativă participare la competiţiile oficiale a federaţiei avem de lucrat la:

• imaginea lor prin popularizare;
• scăderea costului unei participări prin folosirea bazelor sportive naţionale unde preţurile sînt mai mici (cu sprijinul oferit de ANST);
• mărirea resurselor financiare în vederea susţinerii materiale a participării tuturor sportivilor, dar în special a celor de top (pentru reprezentativitate);
• atragerea sponsorilor pentru a putea oferi cît mai multe premii sportivilor cu rezultate deosebite, la toate categoriile valorice;
• optimizarea modului de pregătire a unui concurs prin elaborarea unui ghid al organizatorului de evenimente sportive;
• elaborarea de normative detaliate de arbitraj, în vederea eliminării posibilelor erori şi a obţinerii unor clasamente cît mai corecte;
• îmbunătăţirea calendarului competiţional;
• implicarea comisiilor de legitimare şi statistică pentru a avea o bază de date corectă şi completă privitor la structura răspîndirii la nivel naţional pe criterii de vîrstă, sex şi rating, element imperios necesar pentru realizarea unei mai bune participări reprezentative, din toate punctele de vedere, la evenimentele sportive şi pentru o mai bună datare a lor în Calendarul Competiţional.

Un ultim element de menţionat, dar nu ultimul ca importanţă, este adoptarea, cel puţin parţială, a noului Regulament de Competiţii, la care am început să lucrez acum doi ani, fiind ajutat o vreme de o echipă restrînsă de colegi de club, şi care necesită pe viitor participarea altor colegi de federaţie, cu mai multă experienţă competiţională şi de arbitraj decît mine, pentru a fi definitivat. Acest lucru va putea fi realizat la Adunarea Generală Extraordinară de pe 26 noiembrie 2011.

La competiţiile externe, inclusiv calificările şi pregătirea Lotului Naţional, un cuvînt greu îl are antrenorul federal, domnul Ion Florescu, care se ocupă cu succes constant şi cu rezultate de această activitate, împreună cu jucătorii de top. Biroul Federal mai are de încă de lucrat la criteriile de reprezentativitate la unele categorii de competiţii şi la găsirea unor surse de finanţare suplimentare pentru a sprijini deplasările.

Imagine

La acest capitol este necesară conlucrarea mai multor comisii şi departamente, pentru obţinerea unei imagini publice cît mai complete, care să scoată în evidenţă calităţile educaţionale ale goului şi realizările deosebite ale sportivilor noştri de-a lungul timpului: Comisia de Istorie şi Statistică, Comisia de Antrenori (şi instructori), departamentul de marketing şi comunicare, grafică, presă, sait, o echipă de creaţie literar-artistică pentru articole, broşuri, reviste, pliante, flyere, clipuri video de prezentare şi popularizare a jocului şi a realizărilor sportivilor noştri cu prilejul diferitelor evenimente. Aceasta este latura cea mai sensibilă şi încă nedezvoltată (trebuie create posturi noi) a activităţii Federaţiei, care poate aduce beneficii inestimabile pe termen mediu şi lung, dacă vom găsi şi gestiona în mod corespunzător resurse umane şi financiare necesare (minime, la început).

Promovarea goului şi consolidarea cluburilor

Una dintre dorinţele mele cele mai vechi este vizitarea tuturor cluburilor din ţară pentru a cunoaşte situaţia lor şi pentru a încerca să dau o mînă de ajutor. Întrucît acum dispun de timpul şi experienţa necesare, dar mai ales pentru că secretarul general al Federaţiei, domnul Eugen Suran, este şi el un om dedicat, cu relaţii şi cu o experienţă în organizarea activităţilor sportive mult mai bogată decît a mea, acest vis ar putea deveni realitate. Pot fi găsiţi colaboratori şi susţinători locali prin identificarea şi contactarea factorilor de decizie locali şi prin elaborarea mijloacelor de colaborare reciproc avantajoase. Apreciez că efectuarea unei vizite pe lună este un ritm potrivit, cu condiţia economisirii la maximum a mijloacelor financiare (economia este prima sursă de venituri) şi un minim sprijin din partea cluburilor.

Totodată, bazîndu-ne tot pe contacte şi experienţă, cu prilejul fiecărei călătorii lunare de acest fel, cred că este posibilă şi cîte o acţiune de promovare a goului în localităţi în care nu există deocamdată jucători de go. La acest capitol, domnul Eugen Suran m-a asigurat de tot sprijinul său. În acest fel de acţiuni vor deveni foarte importante materialele de promovare pomenite la capitolul „Imagine”.

Comunicare internă

Un alt deziderat necesar de realizat este posibilitatea oferită întregi comunităţi a jucătorilor de go de a contribui cu sugestii şi observaţii la fiecare dintre activităţile Biroului Federal şi a Biroului Executiv. Acest lucru poate fi făcut posibil prin realizarea unui newsletter lunar care să reflecte cît mai fidel detaliile activităţilor acestor două compartimente, inclusiv din punct de vedere financiar. O altă cale, mult mai eficientă, este continuarea dialogului dintre membrii Biroului Federal şi Consiliul Preşedinţilor, pe forumul dedicat care deja există. Fiecare preşedinte de club participă la aceste discuţii, apoi îşi informează clubul despre ce s-a discutat; are feed-back de la jucători, culege opinii, sugestii, propuneri, apoi, pe baza lor, continuă discuţia pe forum. La Clubul „Radu Baciu” aşa merg lucrurile.

Concluzii

Avem multe de făcut, fără chiar a ne propune ceva deosebit şi lucrurile nu se fac dintr-odată: se pot realiza pe etape sau pe sărite. Important nu este ce program strategic are la un momentdat un candidat la preşedinţie sau altul, important ar trebui să fie programul strategic de principiu, gîndit pe un termen lung de tot – adoptat, de comun acord şi cu seriozitate, de Adunarea Generală. Acesta ar trebui gîndit, în timp, cu cumpătare, de către Consiliul Preşedinţilor, iar candidaţii la preşedinţie ar veni doar cu o propunere care să reflecte cum poate contribui la punerea în aplicare a acestui plan, la continuarea lui etapă cu etapă. De exemplu: Adunarea Generală să zicem că hotărăşte ca plan de principiu: „trebuie să ne facem o imagine internaţională cît mai bună şi apoi să lucrăm la organizarea internă; l-am ales pe Cătălin Ţăranu, singurul care putea atinge primul scop şi l-a realizat. Acum hai să vedem cine poate realiza cel de-al doilea punct”. Dacă aşa ar sta lucrurile, nu s-ar mai putea spune că un preşedinte n-a avut susţinerea federaţiei (cluburi şi jucători, BF). Deci nu alegeri bazate pe simpatii, popularitate, bisericuţe, ambiţii proprii. Dacă la fiecare patru ani se tot schimbă planul şi Federaţia merge cînd în stînga, cînd în dreapta, rezultă doar o mişcare dezordonată, browniană. Federaţia (totalitatea cluburilor şi jucătorilor), dacă ar fi o entitate unitară, ar lăsa deoparte acest proiect prezentat aici şi orice alt proiect personal şi şi-ar face unul propriu. Nu poţi reproşa cuiva că n-a făcut ceva cum trebuie, dacă tu nu ai bine fixat, în minte sau pe hîrtie, ce vrei. Deci, înainte de toate, ar trebui lucrat la unitatea Federaţiei. Desigur, această unitate este doar un ideal, de aceea nu l-am inclus în planul strategic prezentat aici. Ceea ce nu înseamnă că nu îl urmăresc. Iar la final de tot, vreau să spun că nici nu-mi doresc neapărat să fiu ales Preşedintele Federaţiei Române de Go, am deja foarte multe de făcut la Club, eu doar am prezentat o alternativă de Program Strategic. Nici nu pot promite că: „voi realiza 100% ceea ce am prezentat mai sus” deoarece multe lucruri nu depind doar de mine, iar ceea ce nu depinde doar de mine nu-mi place să promit. Dacă Consiliul Preşedinţilor ar realiza în viitorul apropiat (sau în orice viitor) un plan propriu, coerent, bine gîndit, eu pe acela l-aş prefera. Aşa că, jucători de pretutindeni, îndemnaţi-vă preşedinţii de club să lucreze!

Prima observaţie este că la o Adunare Generală Extraordinară ordinea de zi anunţată va include „numai temele (problemele) care au determinat necesitatea convocării ei” (Art.35.§3). Cu alte cuvinte, discuţiile se vor rezuma la alegeri şi la adoptarea noului „Regulament de Competiţii”, nu există rubrica „diverse”.

Cine are drept de vot?

Al doilea punct de clarificat este cine poate participa cu drept de vot. Articolul 32 din statut precizează:
„Pot avea drept de vot numai membrii afiliaţi care şi-au achitat toate taxele, vizele, cotizaţiile şi au participat în anul precedent adunării generale la cel puţin o competiţie din calendarul competiţional naţional al Federaţiei.”

Cine nu a participat anul trecut la cel puţin o competiţie este relativ uşor de stabilit şi scădem astfel cu trei numărul membrilor cu drept de vot: Severnav, Energia şi Lotca. Dacă punem, însă, şi condiţia ca sportivii să-şi fi plătit viza anuală, atunci numărul acesta scade drastic.

Problema cu achitarea cotizaţiilor de club este mai complicată deoarece Articolul 20(§3) din statut prevede că:
„Un membru afiliat la F.R.GO care nu şi-a achitat cotizaţia în termenul prevăzut de prezentul statut este suspendat de drept de către Biroul Federal, ceea ce determină ridicarea: b) dreptului de vot la adunarea generală imediat următoare. Redobândirea dreptului de vot este condiţionată de achitarea integrală a cotizaţiilor restante şi scadente, în termenele prevăzute în prezentul statut.”

Termenul de plată (pentru taxa de club) prevăzut în Statut este 31 martie (Art.20.§2), ceea ce ar însemna că degeaba şi-ar mai plăti un club taxa, că tot nu primeşte drept de vot la adunarea extraordinară. Problema este că nu există nicio hotărâre a Biroulului Federal care se menţioneze vreo suspendare a vreunui club.

Este important de stabilit numărul membrilor cu drept de vot din două motive:

1. pentru stabilirea cvorumului necesar: „Adunarea generală este statutar constituită în prezenţa a 50%+1 din numărul delegaţilor cu drept de vot.” (Art.37.§1) [aici e o greşeală de exprimare, nu „delegaţilor” ci „membrilor”]
2. pentru stabilirea majorităţii absolute, necesară la votarea preşedintelui şi vicepreşedintelui

Cine şi cum poate candida?

Art.42§1 – Pentru alegerea tuturor componenţilor Biroului Federal, numai membrii afiliaţi pot propune candidaţi.

• „tuturor componenţilor Biroului Federal” precizează că e vorba inclusiv de preşedinte şi vicepreşedinte.
• „membrii afiliaţi” înseamnă că un club poate propune o listă de candidaţi chiar dacă nu are drept de vot.

Acest punct 1 al articolului 42 ne mai lămureşte şi cum se iniţializează candidatura: fiecare club ţine o adunare generală de club în care se discută problemele de pe ordinea de zi a Adunării Generale a Federaţiei, se iau decizii în aceste probleme, iar delegatul lor va susţine aceste decizii, indiferent de părerile proprii. Acest delegat al clubului poate fi orice persoană, deoarece se presupune că i s-a acordat toată încrederea pentru a vota conform hotătîrii adunării generale a clubului. Fiind vorba de alegeri, fiecare club va întocmi o listă cu candidaţii susţinuţi de club, care se va înainta secretariatului federaţiei cu 20 de zile înainte de data alegerilor (Art.42§2) – în cazul nostru, până pe 6 noiembrie 2011.

Deci fiecare club afiliat poate şi ar fi bine să prezinte câte o listă cu cei nouă membri ai Biroului Federal, doi membri ai Comisiei de cenzori şi doi ai Comisiei de apel, aşa cum gândesc ei că ar fi cel mai bine pentru Federaţie. Simpla opţiune a unei persoane oarecare că vrea să candideze la un post nu este suficientă, persoana respectivă trebuie să figureze, mai întâi, pe listele unui club.

Dar voinţa unui club nu este suficientă, candidatul trebuie să fie şi el de acord să candideze, deci „fiecare propunere trebuie însoţită de acordul scris al candidatului şi un curriculum-vitae al acestuia.” (Art.42§3)

Şi aceste documente (acordul şi cv-ul) trebuia să ajungă la secretariatul federaţiei până pe 6 nov., după care se face o listă cumulată cu toţi candidaţii propuşi de toate cluburile, listă care apoi se transmite cluburilor „cel mai târziu cu 15 zile înainte de adunarea generală de alegeri” (Art.43) (11 nov., în cazul nostru).

Cei care candidează la preşedinţie mai trebuie să adauge (pe lângă acord+CV) şi „programul strategic privind organizarea şi dezvoltarea activităţii de GO pe care îl preconizează respectivul candidat pentru perioada viitorului mandat” (Art.42§5)

Concluzii

Ca concluzii finale la tot acest amalgam de norme statutare, ar avea drept de vot clubul afiliat care şi-a plătit taxa anuală de club pe 2010 şi 2011, care a avut cel puţin un sportiv care să fi participat la cel puţin o competiţie în anul 2010, iar acest sportiv să aibă plătită taxa de viză anuală a sportivului pe 2010 şi pe 2011.

Candidatul la funcţia de membru al biroului federal (inclusiv „preşedintele” şi „vicepreşedintele”) trebuie să apară pe lista de candidaturi (trimisă la secretariatfrgo@gmail.com până pe 6 nov. 2011) propuse de un club afiliat, să-şi dea acordul scris şi să-şi trimită CV-ul la secretariatfrgo@gmail.com până pe 6 nov. 2011. Deocamdată au ieşit de pe lista de membri cu drept de vot doar cele trei cluburi pomenite mai sus. Sper aşa să rămână.

Aş mai avea câteva cuvinte de spus despre cei care se angajează să funcţioneze ca membri ai biroului federal. Până acum, singura obligaţie a unui membru al BF era să vină la cel puţin două şedinţe pe an, să asculte ce spun ceilalţi, să-şi dea cu părerea şi să voteze. Implicare minimă. Eu cred că această stare de fapt duce în mod inevitabil la eşec. Am propus la un momendat ca fiecare membru al BF să aibă o sumă de atribuţii specifice, adică, în fapt să existe 7 poziţii în Birou, fiecare cu specificul său. Nu s-a luat în seamă această propunere. Între timp m-am mai interesat şi am aflat că majoritatea federaţiilor (şi anume cele mai serioase) aşa funcţionează, ba chiar la unele mai există cerinţa, sau condiţia (nescrisă) de a aduce măcar o sponsorizare în cei patru ani de mandat. Am convingerea că doar un astfel de sistem, de atribuţii specifice, va putea să ducă la o bună (acceptabilă) funcţionare a FRGo. Oricare va fi viitoarea conducere a FRGo, ar trebui să aibă în vedere această schimbare pentru a ne pune, în fine, pe roate. Acesta este următorul pas în organizarea federaţiei care trebuie făcut.

În ceea ce priveşte completarea biroului federal cu membri supleanţi, în cel mai fericit caz am fi şase membri, deci cel puţin pentru un membru al BF ar trebui să facem alegeri. Însă pentru că buna funcţionare a BF este importantă, până la urmă ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte alcătuirea BF trebuie să-l aibă Adunarea Generală, ea să hotărască dacă recurge la metoda completării cu membri supleanţi sau îi revocă pe toţi (sau o parte) şi aplică metoda realegerilor. Asta şi în funcţie de viitorii candidaţi. De aceea am inclus pe ordinea de zi şi realegerea membrilor Biroului Federal.

În ceea ce priveşte Regulamentul de Competiţii, la ultima Adunare Generală s-a hotărât să se amâne votul şi să se convoace, pentru acest Regulament, o Adunare Generală Extraordinară. Deci am respectat hotărârile luate anterior când am făcut ordinea de zi. Tot Adunarea Generală trebuie să aibă ultimul cuvânt de spus şi în această problemă, dacă o votează şi o aprobă în întregime sau doar parţial sau se amână şi de data aceasta. Nu ar fi fost corect să o exclud din capul locului din discuţii, pentru că la o AG extraordinară nu mai pot fi adăugate puncte noi pe ordinea de zi.

Am avut şansa de a-l avea printre noi pe d-l Costin Cămăraşu, membru al clubului „Radu Baciu” care lucrează în Irlanda. L-am rugat să-şi prelungească şederea în România cu zece zile, pentru a ne da o mînă de ajutor la aceste interviuri, el fiind recunoscut ca unul dintre primii trei specialişti în PHR din Irlanda. Împreună cu Codin, am încercat să stabilim un sistem de apreciere cît mai puţin subiectiv.

Am stabilit 4 domenii de valorizare:

1. Tehnic: întrebări referitoare la statutul şi regulamentele FRGo şi la cadrul legislativ căruia i se supune activitatea sportivă. Aceste întrebări au fost puse de subsemnatul. Unele subiecte au fost comune, simple, generale, cum ar fi: despre majoritatea simplă şi absolută, despre dreptul de vot în Adunarea Generală, despre cine şi cum conduce FRGo, altele, dacă a mai fost cazul, individalizate pentru fiecare candidat. Dar, înainte de toate, am pus o întrebare care mi s-a părut super-esenţială: cît are de gînd să rămînă în funcţia de secretar? Şi am încheiat cu o altă întrebare importantă: dacă este dispus să accepte, ca alternativă, postul de instructor sportiv, care este, de fapt, un post de ajutor de secretar, pentru ca, în caz de necesitate, să-i poată ţine locul secretarului, fie că e bolnav, fie că demisionează. Este un post pe care l-am cerut la ANST şi mi s-a promis că se vor face toate demersurile necesare pentru a se înfiinţa. Consider că este bine să avem o persoană de rezervă pentru secretar.

2. Work behavior

Apoi (partea cea mai interesantă şi mai modernă a interviului) au urmat întrebări legate de comportamentul la serviciu, specialistul nostru în PHR, d-l Costin Cămăraşu formulînd următoarele întrebări:

1. Planificare: vă rugăm să ne daţi un exemplu de proiect complex pe care l-aţi planificat cu succes. Cum aţi procedat şi de ce aţi procedat aşa? Care au fost rezultatele şi impactul proiectului?
2. Sponsori: aveţi nevoie de fonduri pentru un eveniment şi căutaţi un sponsor (guvernamental sau privat). Cum îl convingeţi să vă dea bani? (exemplu)
3. Zi de lucru: cum vă organizaţi ziua de lucru? Vă rugăm să ne daţi un exemplu.
4. Priorităţi contradictorii: vă rugăm să ne daţi un exemplu cum aţi reuşit să terminaţi la timp activităţile planificate, atunci cînd aţi experimentat priorităţi contradictorii şi era necesar să faceţi mai multe lucruri în acelaşi timp.
5. Stil de lucru: cum preferaţi să lucraţi, singur sau în echipă?
6. Acţiune blocată: cum aţi reuşit să încheiaţi cu succes o activitate care a fost blocată în mod repetat de superiori sau de colegi? (exemplu)
7. Raport de activitate: ce ar trebui, în linii mari, să conţină un raport de activitate?
8. Conflict: cum aţi rezolvat cu succes o situaţie conflictuală provocată de diferende „politice” (diferite viziuni de ansamblu asupra unei probleme) sau interese contradictorii? (exemplu)
9. Optimizare fonduri: cum aţi reuşit să încheiaţi cu succes o activitate care avea un buget mic? cum aţi procedat? (exemplu)
10. Integritate: cum aţi trata o situaţie în care descoperiţi că un coleg a făcut o greşeală gravă, care afectează în mod negativ reputaţia echipei?
11. Cum definiţi succesul pentru Dumneavoastră?

Rezultatele acestui test le aveţi în tabelul de mai jos:

3. Am mai dat notă la Impresia generală, în care am luat în considerare CV-ul, dar mai ales analiza „body-language” legat de atitudine, comunicare, agresivitate, toleranţă, înţelegere, concentrare, atenţie, seriozitate, siguranţă de sine şi altele.

4. Foarte important: experienţa în domeniul conducerii şi organizării de evenimente sportive!

În final, pentru fiecare domeniu de valorizare am stabilit o pondere: cît de important este fiecare dintre cele patru puncte prezentate mai sus. Rezultatele finale le aveţi în tabelul de mai jos:

Cea mai mare notă finală a obţinut-o d-l Eugen Suran, care a fost selectat pentru postul de secretar general al FRGo. Pe Andrei Stan, clasat pe locul 2, îl rugăm să aştepte pînă la înfiinţarea postului de instructor sportiv. Pe ceilalţi 3 candidaţi îi rugăm să se mai pregătească, să mai capete experienţă şi o înţelegere mai profundă a relaţiilor interumane: în orice domeniu vor lucra, le va fi extrem de folositor.

Gradul maxim de operativitate la angajarea secretarului federaţiei a fost impus de urgenţa elaborării şi definitivării unor acte importante, cum ar fi cele de achiziţionare a materielelor sportive şi contractul cu ANST pentru anul viitor, pentru care trebuie parcurse din timp cîteva etape obligatorii, altfel pierderea dpdv financiar ar fi destul de gravă. Deja sîntem uşor în întîrziere.

Nici în acest an nu s-a reuşit, la nivel naţional, atragerea tuturor sportivilor reprezentativi pentru această categorie de vârstă. Cu toate acestea, partidele “la vârf” s-au desfăşurat într-o atmosferă competitivă, foarte încinsă. Au participat 20 de jucători (mai mult cu unul decât anul trecut), care s-au întrecut în 6 runde sistem elveţian.

Cei trei favoriţi (Silvestru State, Alexandru Nae, Cătălin Doruş) s-au bătut în cerc, terminând la egalitate de puncte, toţi meritând titlul de campion, departajarea fiind greu de făcut, simţindu-se nevoia a încă unei runde. Din păcate, timpul fiind limitat, acest lucru nu a fost posibil.

Cred că anul acesta a fost o ploaie de concursuri, mulţi jucători simţind o oboseală, în curând probabil că ne va fi greu de ales la care dintre ele să renunţăm. Mai ales la sfârşit de an.

Pagina concursului.

Loc Nume                 Rang Club Pt SOS SOSOS DC R1  R2  R3  R4  R5  R6
 1 Dorus Catalin_Stefan   2K  Bucu  5  24  130  1  15+  5+  4+  6+  2+  3-
 2 Nae Alexandru          2K  LocB  5  24  130  0   8+  9+  6+  3+  1-  4+
 3 State Silvestru        2K  LocB  5  23  124  0   7+ 12+ 15+  2-  5+  1+
 4 Dadavi Bianca          9K  LocB  4  23  119  0  13+ 10+  1-  9+  7+  2-
 5 Bacanu Soranna        13K  LocB  4  21  117  0  16+  1- 11+ 12+  3-  8+
 6 Filippi Alexandru      4K  Bucu  4  20  115  0  18+ 11+  2-  1- 12+ 10+
   Motorga Alina         14K  Bucu  4  20  115  0   3- 17+ 10+  8+  4-  9+
 8 Guga Mircea           15K  Bucu  3  20  111  0   2- 18+ 13+  7- 11+  5-
 9 Caragea Bogdan        13K  LocB  3  20  103  0  19+  2- 14+  4- 13+  7-
10 Ciot Alexandru        17K  Bucu  3  18  109  0  14+  4-  7- 18+ 15+  6-
11 State Sebastian       13K  LocB  3  18  100  0  17+  6-  5- 14+  8- 16+
12 Nitu Mircea           13K  LocB  3  16  107  0  20+  3- 19+  5-  6- 15+
13 Dogaru Alexandru-Teod 19K  Bucu  3  13  107  0   4- 20+  8- 16+  9- 18+
14 Lavoisard Kevan       18K  Bucu  3  12   96  0  10- 16+  9- 11- 19+ 20+
15 Grigorescu Ioana      17K  Bucu  2  19  103  0   1- 19+  3- 17+ 10- 12-
16 Pascu Ana-Maria       19K  LocB  2  16   90  0   5- 14- 17+ 13- 18+ 11-
17 Chivu Floris          20K  Bucu  2  11   86  0  11-  7- 16- 15- 20+  0+
18 Tanase Teodor         20K  Bucu  1  15  100  0   6-  8- 20+ 10- 16- 13-
19 Gheorghe Razvan       20K  LocB  1  11   80  0   9- 15- 12- 20+ 14-  0-
20 Ilie Maria            20K  LocB  0  13   78  0  12- 13- 18- 19- 17- 14-