George Stihi
De ce îmi place GO-ul
GO-ul este un joc determinist strategic cu sumă zero, informaţii perfecte, din aceeaşi clasă ca şahul.
Deşi regulile sunt simple, GO-ul este cel mai complex joc din lume, datorită numărului vast de variaţii posibile, mărimea spaţiului de joc şi lipsa de restricţii, permitind exprimarea cea mai apropiată de arta a individualităţii jucătorului. Jocul subliniază importanţa echilibrului pe mai multe niveluri. De fapt, estimările numerice arată că numărul de partide diferite de Go depăşeşte cu mult numărul de atomi din universul cunoscut.
Articole publicate de George Stihi
Despre dopaj
11.01.2012
Deoarece sunt preşedintele şi unicul membru al comisiei ANTIDOPING, îmi fac datoria de a informa comunitatea jucătorilor de GO asupra “urgenţei” şi “importanţei” problemei.
În conformitate cu informaţiile primite de la Agenţia Naţională de profil, sportul nostru NU face parte dintre cele cu probleme, ba chiar am putea spune “pe din contră”. Ca şi la şah sau la tir, singurele substanţe cu potenţial de “dopaj” la noi sunt alcoolul şi betablocantele (calmante). Şi în general, ca la sporturile menţionate mai sus, aceste substanţe pot influenţa performanţa şi în sens negativ. Deci…
Dar, aşa cum toată lumea a văzut că s-a întâmplat la Olimpiada de la Sydney cu Andreea Răducan la gimnastică, lista de substanţe considerate “dopante” este mare, şi orice prezenţă a uneia în proba de urină înseamnă “dopaj”.
Ca atare, vă rog să acordaţi câteva minute de atenţie citirii acestor materiale, sunt suficiente pentru noi, şi mai ales prezintă câteva aspecte esenţiale:
- orice substanţă prezentă în probă NU mai reprezintă o problemă DACĂ a fost anunţată anterior prelevării probei şi este justificată de un act medical; orice tratament ce implică astfel de substanţe (de exemplu hormoni de creştere – caz real de la tir) se anunţă la Agenţie prin mine;
- prelevarea se face NUMAI în prezenţa unui MARTOR (în cazul acesta – EU) din partea Federaţiei.
Cu mulţumiri, şi vă stau la dispoziţie pentru orice întrebare.
Documente ataşate:
(4 vot(uri), media: 5.00 din 5)
Loading ...Statutul Asociatiei Britanice de GO
29.11.2011
Numele şi Obiectivele
1. Asociaţia se va numi “The British GO Association” – ” Asociaţia Britanică de GO”. (BGA)
2. Obiectivele asociaţiei BGA sunt de a promova interesul asupra jocului şi a jocului propriu-zis de GO, în special în Regatul Unit.
Administrare
3. Managementul asociaţiei BGA se efectuează de către Consiliu, care pune în aplicare rezoluţiile adoptate de către orice adunare generală.
4. Consiliul este format din Ofiţeri* şi de până la cinci membrii obişnuiţi şi până la trei membrii co-optaţi de către Consiliu, toţi aceştia trebuie să fie membri de BGA.
5. Ofiţerii BGA sunt, în ordinea importanţei, preşedintele de onoare, trezorierul onorific şi secretarul onorific. Nicio persoană nu poate deţine mai mult decât o funcţie în Consiliu în orice moment. Trebuie să existe, de asemenea, un auditor, în care nu este însă membru al Consiliului.
a) Preşedintele prezidează orice adunare, Generală sau a Consiliului, şi reprezintă BGA în relaţiile oficiale şi în relaţiile cu alte organizaţii.
b) Trezorierul controlează finanţele BGA. El trebuie să pregătească pentru aprobarea de către membrii adunării Generale un raport anual privitor conturile BGA. El trebuie să se asigure, de asemenea, că toate facturile sunt plătite prompt, şi că toate comitetele Consiliului sunt finanţate în mod corespunzător şi să prezinte rapoarte periodice şi frecvente.
c) Secretarul susţine comunicaţii de zi cu zi ale Consiliului şi asigură redactarea şi păstrarea tututror proceselor-verbale ale tuturor adunărilor, Generale şi de Consiliu.
d) Cenzorul examinează conturile produse de Trezorier şi va produce un raport în care recomandă acceptarea sau respingerea, în numele membrilor.
6. Consiliul poate numi şi demite comisiile.
Componenţa şi taxele de afiliere
7. Taxele de afiliere se achită pentru o perioadă de douăsprezece luni. Sumele vor fi stabilite printr-o rezoluţie a AG, dar rămâne la latitudinea Consiliului ca acestea în anii următori să fie modificate în funcţie de indicele de inflaţie fără aprobare de la altă adunare generală, luând ca bază cifrele aprobate la data ultimei astfel de rezoluţii şi modificarea în sus sau în jos numai într-un interval de 5%.
8. Orice club poate aplica pentru afiliere la BGA.
9. Fiecare club afiliat va desemna un membru al clubului ca secretar de club. Atribuţiilor lui trebuie să includă şi calitatea de contact al clubului.
10. “Canalele normale de comunicare” din partea Consiliului BGA către membrii trebuie să fie printr-o publicaţie (scrisă sau electronică) adusă la cunoştinţa tuturor membrilor.
Citeste mai mult >
(3 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Activitatile si serviciile Asociatiei Britanice de GO (BGA) catre Organizatorii unui turneu
17.11.2011
Traducere din “BGA Tournament Organisers’ Handbook by Jon Diamond” – Created 03/05/2010
Data şi locul de desfăşurare
Se planifică o dată şi locul de desfăşurare cu cel puţin patru luni în avans. Calendarul turneelor listează datele turneelor viitoare şi Coordonatorul BGA a Turneelor vă poate consilia cu privire la acest lucru, şi să vă ajute să aleagă o dată.
BGA are asigurare de răspundere civilă care acoperă toate evenimentele BGA afiliate. Pentru mai multe detalii vă rugăm să contactaţi Trezorierul BGA.
Logistica
Parte a activităţii de planificare este organizarea pentru a fi livrate echipamentele de joc, laptop şi altele împrumutate de la BGA şi să se ofere spaţiu pentru librăria BGA în cazul în care va fi prezentă.
Obţinerea de echipament
BGA poate oferi până la 100 seturi de jocuri, şi ceasuri pentru evenimentul dvs. Unele dintre aceste seturi sunt de calitate superioare care sunt în mod normal folosite numai pentru evenimente speciale. Seturile normale pentru turneu vin în multipli de 12 (unele loturi au 15 ceasuri pentru a acoperi eventuale defecţiuni). În scopul de a acoperi costurile de transport şi de întreţinere, BGA aplică o taxă de utilizare a echipamentelor pe care le furnizează.
Laptop şi telefon mobil
Există un laptop cu o imprimantă şi un telefon mobil disponibile pentru utilizarea de către organizatorii turneului.
Magazin BGA
Vânzătorul de echipamente de GO BGA pot participa la un eveniment, la alegerea sa proprie, în funcţie de locaţie, de probabilele vânzări, disponibilitatea locală de cărţi şi aşa mai departe.
Publicitate
Cele doua metode principale de publicitate ale unui turneu sunt prin intermediul site-ului BGA, şi buletinul informativ. Când aţi trimis detalii la coordonatorul turneului, informaţiile vor fi postate pe site-ul BGA şi adaugat la newsletter.
Site-ul turneului
Este util de a crea un site-ul turneului cu mai multe informatii despre eveniment. BGA poate găzdui un site mic pentru tine. Acest site ar trebui să includă următoarele informaţii:
- Locul de amplasare a turneului, inclusiv o hartă, şi detalii de acces cu transportul public şi cu maşina.
- Data.
- Program complet, inclusiv timpul limită de înregistrare şi timpii pentru începutul şi sfârşitul rundelor de joc, şi a ceremoniei de premiere.
- Taxele de intrare, inclusiv orice concesii, dacă există o taxă de intrare specială la înregistrare întârziată, cât este şi de când aceasta intră în vigoare. Dacă se încurajează plăţile în avans, trebuie să specificaţi modul în care acestea urmează a fi făcute.
- Detalii de aranjamente de masă şi cazare.
- Detalii despre premii.
- Numărul de jocuri, normele de joc, în special orice modificare a normelor implicite.
- Timpul de joc. Vă rugăm să specificaţi timpul principală şi modalitatea de byo-yomi (Canadian, pe ceas, etc.).
- Numele, adresa de e-mail şi numărul de telefon pentru contact.
În cazul în care evenimentul este deschis tuturor, şi aveţi un site web care oferă detalii, inclusiv programul şi ghidare pentru a ajunge acolo, adresa URL va fi listată în camera britanică de pe KGS.
În plus, este bine să aibă un formular de înscriere on-line, pentru a face cât mai simplă înscrierea – Coordonatorul BGA a Turneelor poate ajuta cu aceasta.
Formulare de intrare
De asemenea, este posibil să se includă un formular de înscriere sau un flyer despre turneu în newsletter-ul BGA.
Anunturi prin e-mail
Se poate anunţa turneul pe lista de e-mail gotalk.
Alte forme de publicitate
Există un Group Facebook BGA pe care îl puteţi utiliza pentru a publica evenimentul dumneavoastra.
Taxa BGA
Taxa BGA este percepută pentru a acoperi serviciile furnizate de către BGA la turneu. Aceasta include publicitate (de exemplu, trimiterea de pliante cu newsletter-ul BGA), şi închirierea de echipament.
Începând cu 1 iulie 2010, taxa este:
- Full (non BGA members) – £ 4,50 pe zi
- BGA membri sau membri ai unei organizaţii naţionale de Go – £ 1,50 pe zi
- Concesionari – £ 3,00 pe zi
- Concesionari membrii – £ 1.00 pe zi.
Organizatorii de competiţii taxează, de obicei, mai mult non-membrii BGA la taxa de înregistrare; efectiv, acest lucru dă calitatea de membru BGA pentru durata turneului dumneavoastră.
(3 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Activitatile si serviciile Asociatiei Britanice de GO (BGA) catre cluburi
16.11.2011
Traducere din “BGA Club Organiser’s Handbook by Jon Diamond” – Created 14/04/2010
Asociaţia Britanică de GO (afiliată la Federaţia Europeană şi la Federaţia Internaţională) este o organizaţie voluntară cu oficialii aleşi, şi există pentru a promova jocul de Go. Calitatea de membru este deschisă tuturor jucătorilor de GO contra plăţii unui abonament anual mic.
Printre activităţile BGA sunt următoarele:
Publicaţii
- British Go Journal (pe suport de hârtie) este distribuit gratuit membrilor şi include articole de instruire, precum şi ştiri.
- Site-ul BGA include pagini de ştiri despre turneele şi evenimentele din Marea Britanie şi europene.
- Servicii
- Membrii BGA beneficiază de reduceri la cărţi, seturi de joc, şi alte echipamente de la furnizorul nostru preferat.
- Un serviciu de analiză a jocului.
- Asigurarea de echipament şi acordarea de subvenţii pentru sesiuni de formare.
- Diplome acordate tuturor celor care ajung la rangul de tărie Dan, în conformitate cu sistemul de clasificare menţinut de către Federaţia Europeană de Go.
- Un număr de utilitati din domeniul public legate de Go sunt disponibile pe site-ul BGA:
- Programe care joacă GO;
- clienţi de internet şi servere;
- program de împerechere McMahon;
- programe de editare şi de înregistrare a unei partide de Go;
- bază de date cu înregistrări de partide de Go;
- programe şi fonturi pentru editarea diagramelor;
- texte despre GO;
- BGA oferă spaţiu web gratuit pentru cluburile de GO afiliate.
Turnee
- BGA ajuta cu organizarea a circa 50 de turnee în fiecare an, prin împrumut de jocuri şi ceasuri, computer cu program pentru împerecheri şi telefon mobil contra unei taxe mici:
- British Go Congres.
- Campionatul Britanic.
- Alte Competiţii care nu sunt organizate de BGA, dar sunt asistate, coordonate şi promovate de aceasta.
Reprezentare
- În fiecare an, BGA selectează jucatori britanici pentru a concura în diverse turnee europene şi mondiale.
Demararea unui Club
- Înainte de demararea unui club, BGA vă furnizează o hartă care vă permite să aflaţi despre alle cluburi de GO din apropiere. Secretariatul BGA va ajuta prin prezentarea unei liste de membri BGA din apropiere. În special, KGS are o “cameră britanică”.
Afiliere BGA
- Pentru a afiliat la BGA, clubul dvs. trebuie să desemneze un secretar de club. Secretarul trebuie să fie un membru al BGA, şi el aranjează ca datele de contact să fie publicate de BGA. Secretarii de club ar trebui să încurajeze membrii să se alăture BGA, şi pot colecta taxele lor şi datele de contact pentru a le furniza secretariatului şi webmaster-ului BGA, care va adăuga aceste detalii la site-ul web şi incluse în buletinul informativ şi în jurnal.
- O problemă majoră atunci când un club este demarat este aceea de a găsi echipament suficient. BGA poate ajuta cluburile afiliate cu împrumut de echipament pentru o perioadă scurtă, până când clubul merge singur. Contactaţi coordonatorul de Echipamente pentru a vă asigura de acest lucru. Colectarea şi returul lor va fi responsabilitatea dumneavoastră, puteţi face acest lucru de cele mai multe ori chiar la turnee. În cele din urmă, desigur, clubul ar trebui să fie capabil de auto-susţinere.
- Nu uitaţi că membrii BGA au dreptul la un discount semnificativ la achiziţionarea de echipamente.
Publicitate pentru Cluburi
- Site-ul web –
- modul cel mai simplu şi cel mai eficient este prin intermediul unui site web. De aceea este important ca un club să aibă datele aduse la zi pe site, sau cel puţin pe BGA Listing Club, care ar trebui să indice în mod fiabil şi corect unde şi când se întâlnesc membrii unui club.
- În cazul în care nimeni de la club nu are spaţiu pentru a găzdui un site web, BGA oferă spaţiu amplu liber pentru paginile de club: doar trimite un e-mail webmaster-ului care să conţină informaţia pe care doriţi să o prezentaţi, de preferinţă în html. Dacă niciunul din club nu poate genera html, trimiteţi conţinutul în format electronic (un fişier text este de ajuns), astfel că el să poată fi convertit cu uşurinţă.
- Asiguraţi-vă că webmaster-BGA are toate detaliile despre club, astfel că el poate pune asta pe lista de Cluburi, şi să se asigure că alte persoane din BGA ştiu despre clubul vostru.
- Afişe - Posterele pot fi obţinute gratuit de la secretarul BGA, şi să fie afişate într-un loc de muncă sau şcoală.
- Bibliotecile locale – Cele mai multe biblioteci sunt dispuse să păstreze pliante cu privire la cluburile locale de GO. Oferă bibliotecii copii ale prospectului, care este o introducere la GO şi la BGA şi are, de asemenea, un spaţiu pentru a include propriile informaţii. Acesta este disponibil de la secretariatul BGA.
- Publicitate pentru Cluburi noi – Un club nou care vrea să atragă mai mulţi membri, este încurajat să contacteze secretariatul BGA pentru detalii cu privire la orice membru neataşat care este deja în zonă, şi care poate fi invitat să se alăture.
- Broşuri - BGA publică broşuri şi pliante diverse, care pot fi utile. În special, broşura lui Andreas Fecke cu normele de Go şi broşura “Joaca GO” se recomandă ca introduceri la regulile jocului.
- Liga BGA – Aceasta este o ligă în care echipe de club de trei până la şase jucători concurează în divizii, cu promoţii şi retrogradări la sfârşitul de sezon. Exista doua “sezoane”, intr-un an, fiecare implicand cinci jocuri de jucător, jucate pe KGS.
- Vizite ale unor jucători puternici – BGA are un sistem pentru organizarea de vizite de către jucătorii de rang DAN la cluburi. Acestea pot fi utilizate ca focare pentru publicitate în presă, şi poate lua mai multe forme, de la cea mai simplă în care întreg clubul joacă un simultan cu vizitatorul. Toate cluburile sunt încurajate să profite de această facilitate.
(7 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Cu Gheorghe Paun, de vorba despre GO
02.04.2011
Gheorghe Paun
În lunile din urmă, la adresa de faţă au apărut mai multe fragmente din cartea “Privind peste umăr. Memorii premature” (Editura Tiparg, Piteşti, 2010) a lui Gheorghe Păun, cum îi place lui să-şi zică, „moaşă” a GO-ului românesc. Multe detalii de la începuturile GO-ului în ţara noastră, mai precis, din anii 80, au fost rememorate în carte, dar m-am gândit că, poate, mai sunt lucruri de spus şi că ele se pot spune ca de la „veteran” la „veteran” (ca să nu zic ca de la G. la G. – dialogul de mai jos aşa este organizat, cu întrebările lui G.S. şi răspunsurile lui G.P.) Aşadar:
G.S.: Au mai rămas lucruri care nu au fost spuse în carte? (Mă refer la GO, nu la altceva…)
G.P.: Mai întâi, mulţumesc pentru ideea acestui interviu (interogatoriu?). Îmi face totdeauna plăcere să vorbesc despre GO, cu atât mai mult cu cineva cu care am atâtea amintiri comune, de acum un sfert de secol şi mai bine. Da, sigur că mai sunt lucruri pe care nu le-am prins în carte, memoriile mele s-au dorit senine, cordiale. Şi premature, deci incomplete…
G.S.: Să înţeleg că ai trecut cu vederea mai ales lucruri neplăcute? Neplăcute ţie sau altora?
G.P.: Nu neapărat neplăcute, ci, spuneam, non-senine. Momente de panică – multe au fost rememorate (desfiinţarea cercului de la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” este de departe cel mai important, dacă nu aveam atunci inspiraţia potrivită şi prietenii necesari, probabil că alta era acum istoria GO-ului nostru), altele nu.
G.S.: Spui de mai multe ori în memoriile tale că evoluţia ta în general a fost rezultatul unui şir de întâmplări. Este şi cazul GO-ului?
G.P.: Cu prisos de exemple. Un lung şir de „dacă”. Dacă nu primeam cărţile pe care profesorul Solomon Marcus le-a adus din Japonia, dacă Ioan Albescu, redactorul-şef de la Ştiinţă şi tehnică, nu era un tip deschis la minte (şi amator de jocuri), dacă, spuneam, nu reuşeam să mut imediat cercul de la „Mihai Eminescu” la Casa Studenţilor, probabil că acum nu mai aveam GO în România. A, şi a mai fost campania JECO, exact la momentul potrivit, pentru a produce jocuri, aşa colorate cum erau, pentru a tipări cărţi. Am mai spus-o: ce s-a putut face în anii 80, cu toate ciudăţeniile epocii, nu se mai putea face în anii 90. „Piaţa” s-a umplut imediat cu altceva, dacă „bazele” nu erau puse, nu ştiu cine s-ar mai fi apucat de o asemenea aventură total nelucrativă, contrară spiritului vremii. În niciun caz oameni ca mine, care imediat după Revoluţie am plecat prin lume, pentru a-şi face cu adevărat profesia, în contact cu comunitatea internaţională.
G.S.: Alte întâmplări norocoase pentru GO-ul românesc?…
G.P.: Totala dedicare a lui Radu Baciu pentru GO, faptul că ne completam (aproape) perfect: el cu lecţiile, cu pasiunea de a juca, eu cu organizarea, cu îndărătnicia de a nu lăsa lucrurile să se desumfle, din motive externe sau interne. Apariţia apoi a lui Zhang Haitao – la fel, mai devreme chiar, a lui Sumiya Haruya. Amândoi au ajutat mult GO-ul românesc. Înfiinţarea, la Federaţia Română de Şah, a Comisiei de Şah Electronic şi Jocuri Logice, condusă de Bujor Ionescu. Istorie. Doar cine a trăit acele vremuri în interiorul GO-ului îşi poate aminti, poate înţelege semnificaţia fiecăreia dintre aceste „întâmplări”.
G.S.: Motivele externe le înţeleg, dar pe cele interne…
G.P.: …Poate te prefaci că le-ai uitat, pentru că am avut amândoi mult de lucru pe atunci cu aşa ceva. Crizele de creştere, ca să spun aşa. Aminteşte-ţi discuţiile, nu totdeauna liniştite, privind regulamentele de tot felul, cu disputa dintre GO-ul sport şi GO-ul artă, pe la finalul deceniului 80. Mai precis – iată, asta n-am spus-o în carte – apariţia ideii că „daniştii” trebuie să fie, cu o terminologie ulterioară, „senatul” GO-ului românesc, care decide „tot”. Am fost extrem de derutat, pentru că era prima dată când se izola o „bisericuţă”, deja o poveste neplăcută în sine, după anii de cordialitate dinainte. Şi nu era vorba doar de asta, grupurile mari se sparg inevitabil, psihosociologii ne asigură că aşa se întâmplă totdeauna. Eram însă convins, simţeam pericolul de izolare a GO-ului, puteam fi percepuţi drept o „sectă”. Nu era vremea pentru aşa ceva, dacă nu ne oficializam cât de cât, dacă nu ne ocupam de vizibilitate, în presă mai ales, dispăream. „Daniştii” erau fericiţi cu ce se întâmpla pe tablă, ce era în afară nu-i mai interesa – era cumva stilul „artistic” de a fi al lui Radu şi, evident, unii dintre elevii săi erau înclinaţi să-l urmeze necondiţionat. Din câte citesc pe site-urile de GO, încă mai sunt discuţii de genul acesta pe la noi, dispute între „straturi” de performanţă, confuzia dintre puterea de joc şi priceperea organizatorică. Cele două nu sunt totdeauna sinonime, ba uneori chiar dimpotrivă. O boală a unei tinereţi care începe, din fericire, să treacă. Trece şi tinereţea (GO-ului) şi „boala”: lipsa de „bătrâni”, pricepuţi la organizare, cu oarece „greutate” socială, de ce nu, şi economică sau politică, pentru că toate astea ajută. Priveşte preşedinţii – mai ales de onoare – ai altor federaţii. Spune-mi un ziarist vizibil care joacă GO – şi scrie despre GO.
G.S.: Povestea cu „daniştii” nu a mers însă prea departe.
G.P.: Din fericire. Nici nu aveau cum să fie altfel, pentru că atunci – repet ce spuneam mai devreme – sunt convins că GO-ul putea să moară. Să facă implozie şi să supravieţuiască doar prin câţiva „hobişti”, fără vizibilitate, fără o viaţă oficială.
Gheorghe Paun
G.S.: Noroc că a venit 1989, s-a putut face o federaţie.
G.P.: Slavă Domnului că s-a organizat la timp, imediat la începutul anului 1990. Dacă întârziam, nu ştiu dacă mai aveam acum aşa ceva. Dar, după apariţia federaţiei, am avut, naiv cum eram, o altă mare dezamăgire: apariţia banilor, ochiul dracului, aşa puţini câţi au fost, a schimbat unele caractere. Unii dintre diafanii jucători de GO dinainte au devenit dintr-o dată „lupi” fără scrupule. În general, fac urticarie când văd oameni ghidaţi de principiul „mie ce-mi iese din asta?”, dar mi s-a părut un păcat definitiv să ai o asemenea atitudine în preajma şi cu referire la tabla de GO. A fost – n-am spus-o niciodată – şi unul dintre motivele pentru care în 1992 am părăsit federaţia. Evident, se şi potrivea, plecam pentru mai mult timp în Germania, dar puteam să mai funcţionez o vreme ca preşedintre, măcar până la alegerile următoare, lucrurile se puseseră pe roate, nu era nevoie prea mult de mine în ţară. Dar, ştiind ce lupte începuseră, pentru bani, pentru paşapoarte, pentru influenţă, m-am aruncat cu totul spre matematică.
G.S.: Şi spre literatură… Dar, spuneai că mai joci GO.
G.P.: Cu calculatorul. Nu se pune, e doar un mod de a mă odihni, de a mă simţi bine, de a mă minuna cum nu seamănă o partidă cu alta, chiar dacă partenerii sunt aceeaşi, eu şi „The Many Faces of GO”… Doi începători…
G.S.: De ce nu mai scrii despre GO. Nu mai e nevoie?
G.P.: Fără îndoială că mai este, totdeauna va fi. Avem atâţia jucători care colecţionează titluri prin Europa, îl avem pe Cătălin Ţăranu, cel mai tare jucător european dintotdeauna, multe ar trebui să apară prin mass-media, dar nu sunt eu cel care să le poată scrie. E, în principiu, treaba federaţiei, care are şi informaţia şi autoritatea necesară. Eu fac ceea ce mi se potriveşte. Un capitol consistent în cartea de memorii, o rubrică în revista Curtea de la Argeş pe care am demarat-o de curând în oraşul aproape omonim. Sunt tare mândru de revistă. O revistă de cultură, dar vreau să am acolo o rubrică despre cultura GO-ului (aşa cum am o rubrică despre SF, altă dragoste a mea din anii 80). Până acum, rubrica a fost excelent acoperită de Iulian Dragomir, sper să o facă pentru cât mai multă vreme.
G.S.: E revista disponibilă pe internet?
G.P.: Sigur, la adresa www.curteadelaarges.ro.
G.S.: Îmi amintesc că cel puţin unul dintre copiii tăi juca GO, la un moment a fost şi la un turneu. Mai joacă?
G.P.: Da, seniorul, Andrei, matematician-informatician, venea pe la Casa Studenţilor, a fost o dată şi la un turneu la Craiova. Nu l-am mai văzut jucând, s-a dedicat şi el total profesiei, călătoreşte mult. Vin însă din urmă nepoţii – trei, scrie şi în carte. Abia aştept să ajungă pe la 5-6 ani, ca să-i încerc – le-o plăcea…, nu le-o plăcea…
G.S.: Îţi doresc succes. Mulţumesc pentru discuţia de faţă. Ce sfat le-ai da, în încheiere, jucătorilor români de GO.
G.P.: În general, mă feresc să dau sfaturi, oamenii învaţă mai mult din exemple (rele) decât din sfaturi (bune). Dar, responsabilitatea vârstei mă obligă. Deci: Fiţi oneşti în afara tablei aşa cum sunteţi pe goban. Şi, în ambele ipostaze, do your best (în engleză sună mai bine, mai scurt). Totdeauna, cu seninătate. O tripletă care garantează succesul (mă rog, mai e nevoie şi de puţin noroc…): onestitate, dăruire, seninătate.
(8 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...Amintiri din copilarie
10.11.2010
La Preoteasa, iunie 1986
Am luat cunoştiinţă cu GO-ul cam prin ’66. Eram student, anul doi, aveam mult timp liber, şi majoritatea lui în bibliotecă – să nu vă gândiţi că în cea de fizică, nici vorbă. În Biblioteca Centrală sau în cea de Limbi Străine (pe vremea aia, poate că şi acum, exista una specializată numai în cărţi în limbi străine – să nu te contaminezi prea uşor, sau să fie mai usor de controlat cine citeste…).
La Biblioteca Centrală am găsit o revistă franceză de popularizarea ştiinţei, pe care o citesc şi acum, numită Science & Vie. Şi, surpriză, la paginile de diverse exista o secţiune extrem de interesantă cu popularizări – matematica cu probleme distractive, fizică, în special cu experienţe uşor de realizat acasă, şi diverse jocuri logice, cuvinte incrucisate, etc.
Şi printre ele şi o prezentare a jocului de GO făcută de Pierre Aroucheff. Lecţiile erau în general mai tehnice decât cele făcute de Gheorghe Păun în Ştiinţă şi Tehnică, mai scurte şi fără nici o referire la viata cluburilor.
Aveam deja experienţă cu jocurile, destul de redusă, la şah – fusesem în echipa clasei şi a şcolii, împreună cu 2 colegi care azi sunt mari maeştrii, Sergiu Grumberg, campion de şah al României, maestru internațional, preşedintele Clubului Sportiv AEM Luxten Timişoara şi Alexandru Sorin Segal, maestru internațional şi campion de şah al Braziliei în 1974 şi 1978. Dar, în mod ciudat nu mă atrăgea, poate pentru că trebuia să învăţ pe dinafară deschideri.
Iar ceea ce vedeam în revista părea mai deschis, fără probleme de deschideri (ha!!!), cu piese simple, de aceeaşi valoare. Ceea ce se chema în general un joc cu informaţie deschisă, ambii adversari ştiau tot, la fel. Părea şi mai simplu decât şahul, dar în acelaşi timp mai complex, – cuvânt foarte înşelător – a nu se confunda cu complicat, datorita tablei evident mai mare. Şi bineînţeles, nici un cuvânt despre influenţă, relaţia pieselor dintrun colţ cu colţul opus…
Şi am continuat cam un an, pe caiete de matematica, să pun partide, să rezolv probleme, cam cum am înţeles eu jocul – nu chiar cum descria Radu Baciu despre începuturile lui – dar nici foarte departe, pentru că primele prezentări erau în numere de revistă din anii precedenţi şi logica perversă a sistemului făcea ca acele numere să fie depozitate. Dar nu în subsolul bibliotecii, cum ar fi normal, ca să poată fi aduse în sala de lectură, ci în arhivă, care era depozitată nici mai mult, nici mai puţin, în triaj la Ploieşti, în vagoane. Am mai întîlnit odată acelaşi sistem cu mulţi ani mai târziu, cînd lucram la Institutul Oncologic Bucureşti şi căutam un articol ştiintific. Cred că era politică de stat, accesul greoi la cultură şi ştiinţă.
Aşa că dupa cam un an şi jumatate, şi cu ajutorul facultatii, care a început să pună presiune pe mine, am renuntat.
După mult mai mulţi ani, apare în Ştiinţă şi Tehnică un articol semnat dr. Gh. Păun. Ca şi prima dată, pe cel introductiv îl pierdusem. Dar acesta conţinea un concurs cu probleme, 2 dacă nu mă înşel, o adresă de răspuns şi promisiunea unui premiu – o carte. Deci “şo pe ei” băiete. Foarte mândru de inteligenţa mea, am răspuns, am aşteptat cu emoţie, dar convins de exactitatea răspunsurilor şi ce să vezi, în numătul următor al revistei a existat chiar un mesaj. Evident nu câştigasem nimic, răspunsul meu era corect, dar sumar, fără variante.
Dar, spre surpriza mea, dl. Păun, profitând de numărul de telefon cerut în chestionar, m-a invitat la el la facultate. Foarte cunoscută, că era chiar cea în care îmi tocisem fundul 6 ani. Acum trecuse integral la Matematică. M-am prezentat, am făcut cunoştiinţă, şi am trecut la tablă. Avea un joc mic, magnetic, dar era primul cu aspect normal, primele piese adevărate, cu senzatia aceea specială când le pui pe tablă. Nici nu ştiam cum să le ţin! Evident partida s-a terminat dezastros, tot soiul de chestii s-au întâmplat, nu prea înţelegeam eu cum, şi toate în defavoarea mea. Cred că Păun a fost extrem de curtenitor, nu m-a omorât chiar pe toată tabla.
Dupa care am continuat, cum spune basmul, până la adânci bătrâneţi.
(6 vot(uri), media: 5.00 din 5) Loading ...
Loading ...
Comentarii recente