Cris Bratu

În căutarea binelui Go-ului românesc
- raport sinteză -

Demers realizat de comunitatea jucătorilor de Go din România.
Noiembrie 2011, premergător alegerilor pentru Biroul Federaţiei Române de Go.

Obiectivul demersului

Să identifice orizontul de aşteptare al comunităţii jucătorilor de Go din România cu privire la dezvoltarea viitoare a miscării asociative şi sportive.

Utilitatea documentului

Poate oferi reprezentanţilor cluburilor de Go aleşi în cadrul Biroului Federaţiei Române de Go o vedere de ansamblu asupra nevoilor, aştepărilor şi valorilor comunităţii, în vederea orientării deciziilor lor.

Poate fi utilizat ca document suport pentru desfăşurarea ulterioară a unui proces deliberativ* în vederea identificării de soluţii la problema depăşirii perioadei dificile şi a realizării unor planuri de acţiune care să valorifice în practică respectivele soluţii.

Acest material nu este un punct terminus ci, dimpotrivă, instrumentul cu ajutorul căruia putem continua să structurăm viziunea noastră comună, să ne identificăm în mod specific nevoile imediate şi cele pe termen lung, să propunem şi să aplicăm soluţii şi să stabilim lucrurile cu adevarat importante pentru noi: cele la care nu suntem dispuşi, sub nici o formă, să renunţăm şi cele pentru care suntem dispuşi să realizăm sacrificii de amploare.

Contributori

BALÁZS Árpád, Dragoş BĂJENARU, Iulian BOGACIEV, Cristian BRATU, Cătălin(?), Dorin CHIŞ, Dan CIOATĂ, Ioan CORA, Lucian DEACONU, Iulian DRAGOMIR, Alex EFTIME, Mirel FLORESCU, Constantin GHIOC, Dan IUGULESCU, Mihai LIŢĂ, Jose Adrian NEAMŢU, Adrian NEDAN, Liviu OPRISAN, Costel PINTILIE, Iulian TOMA, Toto(?), Gabriel VLAD.

Opiniile au fost colectate prin intermediul următoarelor două canale de comunicare şi informare ale comunităţii jucătorilor de Go din România:
Lista de discuţii rgo: http://games.groups.yahoo.com/group/rgo
Pagina de web: http://desprego.ro/binele-go-ului-romanesc

I. Considerente introductive

Cele două subiecte asupra cărora membrii comunităţii au fost invitaţi să ofere puncte de vedere sunt:

Binele GO-ului românesc** şi
Propuneri concrete pentru dezvoltarea viitoare a mişcării***

Din parcurgerea contribuţiilor individuale s-au putut extrage următoarele observaţii care ne oferă o imagine asupra complexităţii domeniului analizat:

A. Ne raportăm la un set de valori unanim recunoscute:

Respect

• între jucători, ca ingredient al sportivităţii;
• între membrii comunităţii, indiferent de deosebirile de rol sau implicare;
• pentru modele, prin urmarea exemplului lor;
• pentru Go.

Entuziasm

• în practicarea jocului de Go;
• în activitatea de dezvoltare a mişcării;

Solidaritate

• între jucători;
• între cluburi;
• între etajele diferite ale mişcării: federaţie – cluburi – jucători.

B. Există o mare heterogenitate a actorilor din interiorul mişcării,
caracteristică reflecatată şi în diversitatea de nevoi şi interese ale acestora:

• jucătorii de nivel mediu şi sub mediu – îşi doresc să se simtă bine jucând Go, făra să se implice prea mult în organizare;
• jucătorii de top – îşi doresc concursuri relevante, premii substanţiale, elevi;
• preşedinţii de cluburi sportive şi organizatorii de turnee – îşi doresc să dezvolte centre de Go şi să organizeze evenimente la care să participe cât mai mulţi jucători;
• juniorii care vizează performanţa – se aşteaptă să fie beneficiarii unui proces pedagogic potrivit cu nevoile lor de creştere şi evoluţie,
• viitorii membri ai mişcării care aşteaptă să fie iniţiaţi şi instruiţi în ale Go-ului.

C. Există două nivele de manifestare a relaţiei jucatorilor cu Go-ul

La nivel individual avem:

• efortul de a creşte în rang şi dorinţa de performanţă;
• go-ul ca relaxare şi petrecere plăcută a timpului;
• nevoi concrete: de echipament, spaţiu de joc, instructori, cărti, competiţii.

La nivel supra-individual găsim:

• dorinţa de promovare a jocului în afara mişcării şi implicarea în procesul de iniţiere în go – instruirea „profanilor”;
• implicarea în dezvoltarea din interior a mişcării – funcţionarea în cadrul structurilor asociative şi oferirea de servicii adresate jucătorilor;

D. Deducem complexitatea domeniului pe care încercăm să-l înţelegem şi administrăm din multiplele răspunsuri ce pot fi oferite la întrebările:

„Ce este GO-ul”?

• joc, hobby, sport, pasiune, mod de viaţă.

„Ce ne oferă GO-ul”?

• satisfacţii personale din joc, din creştere şi din participarea în competiţii;
• împlinire prin activitate în slujba mişcării – instruire, organizare.
• diverse alte oportunităţi care nu sunt legate direct de goban: socializare, călătorii.

E. Identificăm două componente la nivelul sursei de satisfacţie a jucătorilor:

• naţională, prin noi înşine: Go-ul pentru toţi, oportunitate de satsifacţie personală prin joc nemijlocit sau prin implicare în dezvoltarea mişcării;
• internaţională, prin vârfuri: marea performanţă, jucatorii de top a căror reuşite sunt motiv de mândrie pentru întreaga comunitate.

F. Este necesară o clarificare asupra imaginii pe care o ataşăm GO-ului:

• simplu, accesibil oricui;
• joc elitist, doar pentru “cei alesi”.

G. Avem nevoie de memorie instituţională:

• pentru a nu repeta greşelile din trecut;
• pentru a perpetua reuşitele din trecut.

H. Existenţa a trei perspective diferite din care problema poate fi abordată

Aceste trei direcţii de abordare reflectă, fiecare în parte, importanţa pe care jucătorii o dau diverselor aspecte care formează imaginea de ansamblu a problemei analizate.

Unele opinii pun accent pe importanţa conducerii şi a rolului acesteia în mobilizare şi organizare. Altele reflectă importanţa pe care opinenţii o acordă elementului uman în funcţionarea şi dezvoltarea mişcării. În cele din urmă, cea de a treia perspectivă consideră „economicul” ca stând la baza atât a problemelor cât şi a soluţiilor pentru rezolvarea lor.

Perspectivele acestea nu se exclud reciproc iar elemente din fiecare se pot regăsi, concomitent, în analiza critică a uneia şi aceleiaşi persoane.

În formularea celor trei perspective s-a încercat respectarea următoarelor principii recomandate pentru redactarea ghidurilor forumurilor deliberative****:

• Perspectivele de abordare sunt disctincte, nu opuse (dacă ar fi opuse atunci ele ar reprezenta de fapt plusurile şi minusurile unei aceleiaşi entităţi).
• Abordările conduc spre nevoia de a face alegeri, nu oferă soluţii (soluţiile vor fi identificate de către comunitate în funcţie de alegerile pe care le va face).
• Prezintă un spectru complet de puncte de vedere şi priorităţi (oricine ar trebui să se poată regăsi în cel puţin una dintre perspectivele de abordare).
• Se bazează pe experienţa autentică a persoanelor (sunt construite prin contribuţia comunităţii care deliberează – rgo+despreGo).

II. Perspective de abordare

Astfel, cele trei direcţii de abordare diferite pe care le-am identificat, pot fi sintetizate sub urmatoarele trei titulaturi succinte pe care urmează să le dezvoltăm:

• Organizarea e importantă (I)
• Omul este baza (II)
• Resursele contează (III)

Perspectiva I – Organizarea e importantă
Contează ce e „sus” şi ce e „sus” contează

Pentru ca mişcarea de Go din România să se dezvolte avem nevoie de bună organizare şi coordonare din partea structurilor sale de conducere.

Această primă perspectivă de abordare pune accent pe importanţa structurilor organizate ale mişcării sportive de Go din România – cluburile şi Federaţia – în lumina principiilor care stau la baza constituirii şi funcţionării lor:

• „împreună suntem mai puternici”;
• „întregul este mai mare decât suma părţilor luate individual”.

Cele două direcţii pe care le investighează această abordare, sunt „cum să fie” şi „ce să facă” structurile organizate ale mişcării:

• cum vrem să arate forurile de conducere – locale şi naţionale (1);
• ce vrem să realizeze structurile organizate – cluburile şi Federaţia (2).

1. Calitate şi profesionalism:

• pragmatismul liderilor şi orientarea lor către rezultate;
• integritatea şi onestitatea reprezentanţilor aleşi, reflectate inclusiv în respectarea membrilor comunităţii prin onorarea promisiunilor;
• utilizarea eficientă a resurselor administrate;
• transparenţa deciziior şi transparenţă în alocarea resurselor;
• o comunicare bazată pe respect, care să construiască un climat de încredere reciprocă în interiorul comunităţii.

2. Acţiune intensă:

• să infiinţeze cluburi noi în toată ţara (multe şi peste tot);
• să promoveze jocul de Go în comunităţile locale şi la nivel naţional (intens şi prin toate mijloacele identificate ca fiind eficace);
• să achzitioneze echipament în mod centralizat (în cantităţi mari şi continuu) pentru ca actualii şi viitorii jucători să aibe pe ce practica sportul;
• să creeze în rândul jucătorilor sentimentul apartenenţei la un grup unitar comun prin comunicare permanentă (buletin informativ, revistă);
• să încurajeze şi să medieze comunicarea între cluburi pentru a facilita schimbul de experienţă şi dezvoltarea organizaţională;
• să susţină performanţa sportivă (loturile naţionale).

În această perspectivă, a primordialităţii liderului, FRGO prinde contur sub forma unui veritabil centru de resurse pentru cluburile care o constituie, oferindu-le:

• echipament de joc (pe bază de împrumut, inchiriere, donaţie, subvenţie);
• ghiduri referitoare la desfăşurarea activităţii (infiinţare şi organizare cluburi, organizare compeţitii, derulare campanii de promovare);
• consultanţă şi asistenţă în direcţia atingerii sustenabilităţii financiare (scrierea de cereri de finanţare, obţinerea de sponsorizări).

Perspectiva II – Omul este baza
Creştere şi dezvoltare în jurul omului

Omul este resursa principală şi scopul final al tuturor activităţilor mişcării de Go din Romania, de aceea ea trebuie cultivată dar şi pusă la lucru.

Această abordare prezintă, de asemenea, două laturi:

• promovarea în exterior pentru creştere numerică (1);
• investiţiile din interior pentru creştere calitativă (2).

1. Trebuie să creştem numărul de jucători de go:

• prin promovarea masivă a jocului în comunităţi şi la nivel naţional;
• prin campanii focalizate, special destinate atragerii de copii şi tineri;
• prin organizarea a cât mai multor concursuri care să acopere toate categoriile de sportivi, pentru păstrarea masei active existente şi pentru promovare în vederea atragerii de noi jucători.

2. Trebuie să ne dezvoltăm din interior

• prin investirea de efort şi resurse în educaţia juniorilor;
• prin instruirea jucatorilor pentru a deveni, la rândul lor, instructori;
• prin stimularea responsabilităţii la baza mişcării, primul pas fiind înscrierea din proprie iniţiativă a jucătorului ca membru şi legitimarea sa ca sportiv la un club local – sau contribuirea la înfiinţarea unuia, daca el nu exista.

Un aspect important al problemei factorului uman în ecuaţia mişcării noastre este aceea a recunoaşterii mutuale a importanţei toturor profesioniştilor Go-ului:

• jucătorii de top, care reuşesc să aducă rezultate onorante pentru comunitate în competiţiile internaţionale;
• instructorii de juniori, care reuşesc să aducă copii către joc şi să îi îndrume spre performanţă;
• organizatorii de turnee, care reuşesc să ofere întregii comunităţi concursuri de calitate în mod constant;
• liderii de cluburi care reuşesc să dezvolte comunităţile de jucători locale.

Pentru a merge înainte trebuie sa învăţăm să respectăm valoarea şi să înţelegem relevanţa egală, din perspectiva efortului comun de realizare a “binelui go-ului romanesc”, a tuturor acestor categorii.

În corelaţie cu însuşirile naturii umane, „exploatarea” acestei resurse poate fi optimizată printr-o abordare felxibilă: s-ar putea descoperi ca fiind profitabilă o variantă de lucru în care oamenilor li se oferă posibilitatea de a alege singuri, între anumite limite, dimensiunea şi natura contribuţiei personale*****.

Perspectiva III – Resursele contează
Bine-înţeles, totul reprezintă o chestiune economică

Nimic nu poate funcţiona fără resurse şi administrarea lor inteligentă.

• Avem nevoie de cluburi puternice care să dispună de sediu, echipamente şi bani pentru întreţinerea activităţii.
• Atragerea de finanţări şi efortul continuu de identificare a noi surse de finanţare este o responsabilitate prioritară a Federaţiei şi a fiecarui club în parte.
• Lărgirea masei de jucatori, considerată a fi importantă pentru dezvoltarea mişcării, trebuie înţeleasă şi ca o necesitate de tip economic******.
• Oamenii trebuie văzuţi ca o resursă a cărei mobilizare voluntară se poate realiza fără costuri, prin simpla oferire a unui mediu propice manifestării iniţiativei lor.
• Go-ul trebuie înţeles ca un produs valoros pe care încercăm să îl vindem şi ale cărui caracteristici trebuie să învăţăm să le marketăm potenţialilor clienţi.
• Atingerea marii performanţe este tot o chestiune de economie şi resurse: creşterea numărului de jucători de top se face prin lărgirea bazei de selecţie.

Această perspectivă subînţelege nevoia de profesionalizare a demersurilor de la toate nivelurile. Promovarea, instruirea, finanţarea, organizarea de orice tip – toate trebuie făcute de profesionişti deoarece tot ce este sub optimal reprezintă oportunităţi ratate şi resurse irosite.

În loc de concluzii

Această sinteză analitică nu are scopul de a extrage şi a oferi concluzii.

Prezentul document reprezintă doar un instrument pentru derularea viitoare a unei dezbateri orientate către rezultate cuantificabile în răspunsuri precise la întrebările:

• unde ne aflăm şi ce ţinte avem?
• de ce resurse dispunem şi pe cine putem conta?
• care sunt soluţiile potrivite pentru realizarea obiectivelor noastre?
• cum şi când le vom pune în practică?

Întocmit de Cristian Bratu
18 noiembrie 2011, Timişoara

Note:

* Deliberarea este considerată de către Kettering Foundation (Dayton, Ohio – SUA) drept procesul natural esenţial pentru funcţionarea democraţiei de tip participativ. Democraţia deliberativă este numită de către unii autori drept „adevărata democraţie”. Formatul acestui raport urmează principiile directoare ale reţetei Fundaţiei Kettering cu privire la realizarea ghidurilor ce sunt oferite cetăţenilor ca instrumente de lucru în vederea participării lor ulterioare la forumurile deliberative.
http://www.kettering.org/ketterings_research/public_deliberation_in_democracy

** „Cum definim “binele GO-ului românesc”? Mai întâi pentru comunitate, dar cred că se admit şi unele tuse subiective, că deh… oameni suntem…”. (Mihai Lita)

*** „Ce propuneri concrete are fiecare ca să… ieşim din această criză până la urmă”. (Mihai Lita)

**** Metoda de redactare a ghidurilor forumurilor deliberative este dezvoltată şi adaptată continuu de Fundaţia Kettering din Statele Unite ale Americii: „Everything Kettering researches relates to one central question: what does it take for democracy to work as it should? Or put another way: what does it take for citizens to shape their collective future?”

***** De exemplu, posibilitatea de a alege între plata cotizaţiei la club şi munca voluntară la un turneu.
****** De exemplu: nu vin sponsorizări mari pentru un sport cu număr mic de practicanţi.